Video Plafonare la toate alimentele, pentru a reînvia consumul. Care ar putea fi noile preţuri
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Mâncarea din magazine s-ar putea ieftini. Guvernul ia în calcul plafonarea adaosului comercial nu doar la alimentele de bază, ci la toată mâncarea de pe raft. Ministrul Agriculturii speră că oamenii se vor întoarce astfel la cumpărături, după luni întregi în care au pus tot mai puțin în coș. Comercianții avertizează însă că scumpirile s-ar muta pe alte rafturi, la detergenți și cosmetice.
Dulceaţă de caise. Făcută în mod tradiţional. Adaosul comercial este de 30%.
Într-o anumită băcănie, fiecare produs are adaosul lui.
"Dacă necesită depozitare la temperatură controlată, şi costurile de depozitare şi logistică sunt mai mari, avem până la 35% adaos. Pentru produsele care au depozitare ambientală şi se vând direct de pe raft, avem adaosuri sub 30%.", spune Ionuţ Grama, proprietar lanţ de băcănii.
Acum, adaosul comercial e plafonat la 17 alimente de bază. Autoritățile vor însă să lungească lista.
"Am putea merge pe o plafonare nu numai la alimentele de baza, la toate aelimentele care sunt pe raft în magazinul de retail.", a declarat Florin Baru, Ministrul Agriculturii.
Luăm în calcul produse din băcănie care costă 92 de lei. Avem kefir, dulceaţă de gutui, caşcaval şi cotlet de porc afumat. Au un adaos comercial între 30 şi 35%. Dacă adaosul ar fi plafonat la 20%, produsele ar costa 81 de lei.
-
Românii ar putea plăti mai puţin pentru mâncare. Ce produse esenţiale s-ar putea scumpi, în schimb
-
Românii plătesc mai mult și cumpără mai puțin. La ce renunță ca să facă economie: "40-45% se duce pe...
-
Cât ar putea costa porcul de Crăciun, după ce preţul cărnii la poarta fermei a scăzut cu 21% faţă de 2025
În ultimul an, mâncarea s-a tot scumpit. Cel mai mult au crescut prețurile la cafea, ouă, lapte și ulei. Așa că oamenii au început să cumpere mai puțin, iar consumul a scăzut cu 5%.
"Au mai crescut preţurile faţă de ultima perioadă. La carne, lapte, ouă, în special. Căutăm să luăm mai puţin.", spune un client.
De partea cealaltă a tejghelei, comercianții nu vor să audă de măsură.
"Nu poţi proteja consumatorul distrugând comerciantul. E de-a dreptul aberant, e o măsură economică care nu face decât să distrugă şi mai mult mediul de afaceri până aproape de limite. Înseamnă o şansă foarte mare de incapacitate de plată.", explică Ionuţ Grama, proprietar lanţ de băcănii.
"Plafonarea adaosului nu elimină costurile de producţie, de procesare, de transport, de energie sau de distribuţie. În schimb, poate determina transferarea presiunii economice către alte categorii, în special nealimentare, afecând consumatorul final.", spune Feliciu Paraschiv, Asociaţia Comercianţilor Mici şi Mijlocii.
Adică mâncarea mai ieftină ar putea veni la pachet cu detergenți, produse de curățenie și cosmetice mai scumpe.
"Înseamnă transformarea economiei româneşti în economie de tip socialist, închisă, cu toate consecinţele de rigoare. Comunismul moare foarte greu. Sunt amintiri pe care mulţi nu mai vor să le aibă. Economia închisă înseamnă magazine goale, lipsă de diversitate. Specula va înflori. Economia gri sau chiar neagră va deveni modul firesc de lucru. Sunt idei venite din negurile istoriei şi ar trebui să rămână acolo.", explică Dan Schwartz, expert fiscal.
Plafonarea de acum expiră pe 31 decembrie. Până atunci, Guvernul are de ales: o prelungește, o extinde la toate alimentele sau renunță la ea.
Reporter senior la Observator Antena 1, specializat în economie, cu peste 10 ani de experiență în presă. Urmărește și explică subiecte legate de prețuri, inflație, energie, carburanți, retail, rate, asigurări și deciziile BNR. ➜
