Dosarul lui Cătălin Hideg, denunţătorul lui Coldea şi Dumbravă, a fost strămutat la Cluj
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus strămutarea la Curtea de Apel Cluj a dosarului în care omul de afaceri Cătălin Hideg, patronul companiei Sanimed International, a fost condamnat în primă instanţă la patru ani închisoare cu executare pentru folosire de documente false şi spălare de bani, într-o cauză legată de fraude cu fonduri europene în valoare de trei milioane de euro.
- Ce vor românii de la România? Fii parte a campaniei Observator. Spune-ne ce vrei TU de la România printr-un video de 30 de secunde
- Premiera noului sezon Chefi la cuțite din 17 Noiembrie, Duminică 20:00, Luni, Marți și Miercuri 20:30 pe Antena 1 și AntenaPLAY
- Trump o numeşte pe Susie Wiles şefă de cabinet la Casa Albă. Cine este "femeia de gheaţă" din spatele campaniei republicanului
Procesul se afla pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, însă Cătălin Hideg a solicitat Instanţei supreme mutarea cauzei la Cluj. "Admite cererea formulată de petenţii Hideg Robertino Cătălin şi Sanimed International Impex SRL şi dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 27485/3/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală, la Curtea de Apel Cluj, instanţa căreia i se va trimite dosarul. Menţine actele procedurale îndeplinite în faţa Curţii de Apel Bucureşti. Definitivă", se arată în decizia instanţei.
Cătălin Hideg este cel care i-a denunţat la DNA pe foştii generali SRI Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă, acuzându-i că i-au cerut 600.000 de euro pentru a-l ajuta să obţină o pedeapsă cu suspendare în dosarul de fraude cu fonduri europene, scrie Agerpres.
Dosarul lui Hideg este primul investigat în România de Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruţa Kovesi, dosarul fiind trimis în instanţă în octombrie 2022. Potrivit EPPO, frauda reţinută în sarcina lui Cătălin Hideg şi firmei Sanimed se referă la alocarea de fonduri destinate unui centru de cercetare-dezvoltare în domeniul recuperării medicale şi reconstrucţiei biologice RECUMED.
Proiectul RECUMED, finanţat de UE, viza crearea unui centru de cercetare, iar pentru a câştiga o licitaţie omul de afaceri a depus mai multe declaraţii şi documente false şi inexacte. Acestea erau legate de procedura de acordare a contractului de furnizare de echipamente medicale şi de lucrări de construcţii necesare pentru proiect.
- Doctoriţa din Sibiu, arestată 30 de zile pentru şpagă, a fost managerul a două spitale şi este profesoară la...
- Coldea și Dumbravă încearcă să scape de controlul judiciar. Curtea de Apel București decide dacă îi lasă...
- Florian Coldea vrea să plece din țară și a cerut ridicarea controlului judiciar: "Nimeni nu este mai puternic...
Ce acuzaţii le-a adus Hideg foştilor şefi SRI
Între 2018 şi 2020, omul de afaceri a obţinut împrumuturi nerambursabile de peste trei milioane de euro. El nu a acţionat însă izolat, ci în complicitate cu Raluca Ortensia Aelenei, reprezentanta unei companii din Spania, care urma să echipeze centrul de recuperare şi să execute lucrările de construcţii, susţine EPPO.
Anchetatorii îi suspectează pe cei doi că au întocmit declaraţii false prin care atestă că nu sunt în conflict de interese, iar astfel au îndeplinit aparent condiţiile legale privind transparenţa, legalitatea şi concurenţa în procedura de achiziţie. Mai mult, procedura de atribuire a contractului a fost simulată prin depunerea de contraoferte fictive în numele altor firme şi prin depunerea unor documente false care dovedeau că firma spaniolă îndeplinea condiţiile de eligibilitate privind capacitatea tehnică de a derula contractul.
Conform procurorilor, suspecţii au mers chiar mai departe şi, după ce au obţinut fondurile europene, firma din România a transferat banii în conturile firmei din Spania. Sumele au ajuns apoi la alte companii, cu sedii în Cipru şi Portugalia, iar în final o mare parte din bani a fost returnată în conturile beneficiarul iniţial din România, prin emiterea unor facturi false.
Ancheta a arătat că valoarea reală a echipamentelor şi produselor medicale achiziţionate pentru proiect era de circa patru ori mai mică decât cea declarată, iar preţurile iniţiale de achiziţie au fost negociate şi stabilite chiar de primul suspect. Ulterior, valoarea produselor a fost supraestimată prin tranzacţii succesive de la furnizorii iniţiali prin companii din Cipru, Portugalia şi Spania, astfel încât să fie în final vândute beneficiarului din România la preţuri supraevaluate. Raluca Ortensia Aelenei a ajuns la un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii şi a primit o condamnare cu suspendare.
Cătălin Hideg a devenit cunoscut după ce o firmă de-a lui a vândut în pandemie statului român 1,7 milioane de măşti la preţuri supraevaluate. Firma avea ca obiect de activitate distribuţia de băuturi alcoolice şi alimente.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰