Ministerul Justiției propune ca femicidul să fie considerat omor calificat, pedepsit cu închisoare pe viață

Ministerul Justiţiei va iniţia consultări cu privire la necesitatea şi modalităţile de completare a cadrului normativ în privinţa infracţiunilor contra vieţii, inclusiv a situaţiilor de femicid.

''Având în vedere preocuparea generată în spaţiul public de săvârşirea unor infracţiuni contra vieţii, în special ca urmare a receptării, la nivelul societăţii, a unei poziţii vulnerabile a anumitor categorii de persoane; luând în considerare, de asemenea, îngrijorarea exprimată inclusiv de către Parlamentul României în această privinţă, în calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului român; constatând existenţa în cadrul mai multor legislaţii naţionale a unor soluţii legislative care se îndepărtează, în cazul infracţiunilor contra vieţii, de soluţia tradiţională a unei reglementări generale/ egalitare şi se orientează uneori - ca răspuns la diferitele situaţii particulare - către o reglementare mai specifică; pornind de la dispoziţiile în vigoare ale Codului penal care incriminează faptele de omor - Ministerul Justiţiei - în considerarea angajamentului său constant în evaluarea şi, dacă este cazul, îmbunătăţirea soluţiilor legislative menite să asigure protecţia valorilor sociale protejate de dispoziţiile Codului penal - va iniţia consultări cu toţi actorii relevanţi astfel încât să decidă dacă sunt necesare intervenţii legislative asupra respectivelor dispoziţii ale Codului penal şi, dacă o astfel de necesitate va fi stabilită, să identifice soluţiile optime de reglementare, apte să contribuie suplimentar la realizarea acestui deziderat'', se arată în comunicatul MJ.

O astfel de soluţie poate consta în instituirea în cuprinsul infracţiunii de omor calificat a unei circumstanţe agravante speciale constând în suprimarea vieţii unei persoane pentru motive legate de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/ SIDA ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel, precizează MJ. În aceste cazuri, fapta ar urma să constituie infracţiunea de omor calificat pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa cu închisoarea de la 15 la 25 de ani. 

Ce prevede Codul penal în vigoare

Codul penal în vigoare diferențiază între omorul simplu și omorul calificat. Omorul simplu, adică uciderea unei persoane fără circumstanțe agravante, se pedepsește cu închisoare de 10 până la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar tentativa este, de asemenea, sancționată. Omorul calificat este definit prin săvârșirea faptei în anumite circumstanțe: cu premeditare; din interes material; pentru a se sustrage sau a sustrage pe altul de la răspundere penală; pentru a înlesni sau a ascunde alte infracțiuni; dacă persoana a mai comis anterior o infracțiune de omor sau tentativă de omor; asupra a două sau mai multe persoane; asupra unei femei gravide; sau prin cruzimi. În aceste cazuri, pedeapsa este închisoarea pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 de ani, împreună cu interzicerea exercitării unor drepturi. Legea clarifică că reabilitarea sau termenul de reabilitare al unei persoane condamnate anterior pentru omor nu împiedică considerarea circumstanței agravante.

De la începutul acestui an, 39 de femei au fost ucise în România, în primele șase luni din 2025 au fost înregistrate 61.000 de cazuri de violență domestică, iar incidentele de nerespectare a ordinelor de protecție au crescut cu peste 110% în ultimii 4 ani. 

Țări europene care recunosc femicidul ca infracțiune distinctă

Mai multe state europene au introdus în legislație noțiunea de femicid, recunoscând astfel uciderea femeilor din motive de gen drept o crimă distinctă, pedepsită mai aspru decât omorul obișnuit.

Conform Institutului European pentru Egalitatea de Gen (EIGE), "femicidul înseamnă uciderea intenționată a femeilor și a fetelor pe motive de gen. Este cea mai gravă manifestare a violenței bazate pe gen". Clasificarea EIGE distinge între crime comise de parteneri sau membri ai familiei și alte forme de femicid, mai puțin frecvente.

• Malta: În 2022, femicidul a fost introdus în codul penal ca circumstanță agravantă a crimei, instanțele putând aplica inclusiv închisoarea pe viață
• Cipru: Tot în 2022, femicidul a devenit o entitate legală distinctă, atrăgând pedepse mai severe 
• Italia: Pe 7 martie 2025, guvernul italian a aprobat un proiect de lege care introduce femicidul în Codul Penal, cu pedeapsă maximă de închisoare pe viață. Senatul a adoptat legea pe 23 iulie 2025, marcând un moment istoric
• Belgia: Din vara lui 2023, legea Stop Féminicide recunoaște oficial femicidul, definind tipuri precum cel comis de partener sau non-intim, și creând un cadru pentru prevenție și monitorizare, potrivit European Data Journalism Network
• Croația: Potrivit datelor Women Against Violence Europe, Croaia a introdus feminicidul în Codul Penal, în aprilie 2024, cu pedepse de până la 40 de ani de închisoare 
• Macedonia de Nord: Pe agenda legislativă recentă figurează recunoașterea femicidului ca infracțiune distinctă, după modelul Croației, potrivit Nin.rs.
• Portugalia: Recunoaște femicidul, chiar dacă nu este prevăzut distinct în Codul Penal
• Franța: Dacă victima este ucisă de soț sau iubit, Codul Penal prevede pedepse mai mari pentru autori
• Spania: Încă din 2004, include femicidul în statisticile oficiale și au fost înființate tribunale specializate unde se judecă astfel de cazuri, potrivit Euronews.

Violența împotriva femeilor și fetelor este una dintre cele mai răspândite și sistematice încălcări ale drepturilor omului la nivel global. Țările din Uniunea Europeană nu fac excepție. Din păcate, una din trei femei a trecut prin experiențe de violență fizică sau sexuală, cel mai adesea comise de partenerii lor intimi. Între 45% și 55% dintre femeile din UE au fost victime ale hărțuirii sexuale după vârsta de 15 ani, potrivit datelor Consiliului european.

În timpul pandemiei de COVID-19, s-a înregistrat o creștere semnificativă a violenței fizice și emoționale împotriva femeilor. În unele țări, apelurile la liniile de urgență pentru victimele violenței domestice au crescut de cinci ori. Violența online este, de asemenea, în creștere, vizând în special tinerele și femeile din viața publică, cum ar fi jurnalistele sau politicienele. Femeile se confruntă cu violență și la locul de muncă: aproximativ o treime dintre cele care au trecut prin hărțuire sexuală spun că aceasta s-a întâmplat la serviciu.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰