Video Lecţie de promovare turistică de la sătenii din Rudăria, unde există cele mai multe mori de apă din Europa
Avem o ţară frumoasă, păcat că nu ştim să ne lăudăm cu ea. Iar pentru asta nu îţi trebuie nici cursuri de specialitate, nici planuri de marketing. E lecţia incredibilă pe care ne-o dau sătenii dintr-un loc unic în Europa - Rudăria, din Caraş Severin. Acolo unde există cel mai mare parc de mori de apă funcţionale de pe continentul nostru. În lipsa unei strategii care să aşeze acest loc pe harta turistică a lumii, sătenii au făcut ei ce s-au priceput mai bine. S-au transformat din morari în ghizi, au deschis mici magazine de souveniruri şi fac promovare ca in secolul trecut - din gură-n gură. Urmăriţi un nou episod din campania "O ţară în vacanţă".
"Aţi venit la moara Firiz". Faceţi cunoştinţă cu Iacob Dobren. Aţi zice ca e un fel de ghid local, nu? Aşa am zis şi noi, iniţial. "De dimineaţă am făcut făină integrală, acum fac făină de coleasă, la oraş ziceţi de mălai", spune el. Aşadar, domnul Iacob e morar de meserie. De 3 generaţii asta se face în familia lui. Doar că el s-a specializat şi în turism. Ca toată lumea din sat, de altfel.
O ţară în vacanţă. Morile de apă
Pe la 1874 erau în jur de 50 de mori de apă de-o parte şi de alta a pârâului Rudăria, un afluent al Nerei. Azi mai sunt doar 22 în picioare şi numai 7 funcţionale. Sătenii se ocupă prin rotaţie de câte o moară.
"Azi e rândul meu, mâine al dumneavoastră, poimâine al lui domnu', nu are nimeni moara lui. O dată pe lună îţi vine rândul. Azi am aici, peste două zile am în următoarea, şi în data de 30 a fiecărei luni mă găsiţi pe tabelul la moara de la tunel. Sătenii îşi ştiu rândul din moştenire", spune Iacob Dobren, morar.
După anii '90 multe au fost abandonate şi au fost luate de ape. Ce-a rămas, a intrat pe lista de patrimoniu şi cam atat. "Toată lumea de ştie de morile de la Rudăria, dar puţină lume se implică, şi totul pică pe noi, pe primărie", a declarat Mihai Otiman, primar Eftimie Murgu.
Localnicii au înţeles că ei nu stau doar pe o piatră de moară, ci şi pe o mină de aur. Şi au decis să facă ei singuri ce se pricep mai bine, ca să îşi promoveze zona. Aşa că azi, morile lor sunt de fapt mici muzee în aer liber, cu intrare liberă. Iar morarii îşi antrenează, în fiecare zi, talentul de ghid şi de antreprenor. Domnul Iacob, de exemplu, când nu e la moară, e la magazinul cu bunătăţi locale, făcute la el acasă.
"Ăsta e suc răcoritor, de casă. Ca să promovăm atât localitatea, şi Banatul şi ţara. Să fie cunoscută pe tot globul. Că românul îi deştept şi inteligent", arată Iacob Dobren, morar.
Zona e vizitată mai ales în weekend
Dar zona e vizitată, spun oamenii locului, în special în weekend şi în vacanţele elevilor. "Promovare se face pe internet, din gură în gură, prin intermediul televiziunii, toată lumea ştie de noi, toată lumea se mândreşte cu noi, dar tot ce pică, pică, greul cade tot pe umerii noştri. Dar ne descurcăm şi le ducem. Le ducem mai departe că aşa e bine. Şi aşa pricepem noi bănăţenii să le facem, să nu le lăsăm de izbelişte", spune Mihai Otiman, primar Eftimie Murgu.
În zonă sunt şi locuri de cazare pentru cei care vor să stea mai mult în natură. Iar cea mai apropiată staţiune montană este la Herculane, la o oră distanţă cu maşina. De acolo vii într-o excursie de o zi, te opreşti, vizitezi morile şi apoi stai puţin şi cugeţi.
Locuri de cazare nu prea sunt în zonă. Ceva de mâncare găseşti pe la localnici. Nu se pune problema, deci, să faci vreo vacanţă aici. Doar te opreşti, vizitezi morile, şi apoi stai puţin şi cugeţi.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
