AUR vrea să amendeze oficialii statului cu 10.000 de lei dacă nu sărută Drapelul Naţional. Reacţia UDMR
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Un proiect AUR depus în Parlament și care deja a trecut de Senat în 2023 a fost pus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților de săptămâna aceasta, fără să aibă raport întocmit de comisiile de specialitate. Proiectul controversat privind proclamarea Zilei Drapelului Național al României introduce amenzi de până la 10.000 de lei pentru refuzul unui oficial de a săruta Drapelul Național, dar și de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu acordă spațiu de emisie de 30 de minute în ziua în care drapelul este sărbătorit. Propunerea legislativă mai impune și amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii.
Traseul legislativ al proiectului de lege
Proiectul iniţiat de AUR dar semnat şi de parlamentari PSD, PNL, minorităţi şi neafiliaţi prevede proclamarea zilei de 26 iunie Ziua Drapelului Naţional al României şi a fost depus în septembrie 2023 în Parlament, aminteşte News.ro.
A fost adoptat de Senat în 26.06.2023, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, adică fără dezbateri în plen şi a fost transmis la Camera Deputaţilor.
În Camera Deputaţilor, a primit un aviz favorabil în comisia juridică, în 2025 şi un aviz negativ în comisia de învăţământ, tot în 2025.
Comisiile raportoare, de administraţie şi de apărare, nu au dat raport pe proiectul de lege.
Proiectul de lege a apărut însris pe ordinea de zi plenului Camerei Deputatilor (sub rezerva depunerii raportului), pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din 8 şi 9 septembrie 2026
Ce prevede proiectul de lege:
"Ziua Drapelului Naţional al României este o sărbătoare a întregii Societăţi Româneşti şi va fi organizată de toate autorităţile publice şi instituţiile statului român. Cu această ocazie se vor prezenta cu dedicaţie programe şi manifestări cultural educative consacrate evocării istoriei patriei din perspectiva continuităţiifidentităţii şi demnităţii naţiunii române", arată iniţiatorii.
Potrivit proiectului, instituţiile media audio-vizuale, publice şi private, vor aloca în grila de programe un spaţiu de timp de cel puţin 30 de minute, pe parcursul întregii zile iar în toate unităţile militare aparţinând Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională se vor desfăşura ceremonii militare specifice conform regulamentului onorurilor şi ceremoniilor militare şi regulamentului propriu de ordine interioară.
În toate şcolile aparţinând învăţământului preuniversitar. Ziua Drapelului Naţional al României va fi marcată, la începerea cursurilor, printr-o ceremonie de ridicare a drapelului pe catarg, în locul stabilit, cu excepţia zilelor când data de 26 iunie este o zi nelucrătoare. Ceremonia se va desfăşura sub autoritatea nemijlocită a directorilor de şcoli, în prezenţa corpului didactic. De asemenea, în toate ambasadele şi consulatele României, Ziua Drapelului Naţional al României va fi marcată printr-o conferinţă de semnificaţie cu participarea reprezentanţilor comunităţilor de români.
La începerea conferinţei, în prezenţa ambasadorului sau, după caz, a consulului şi cu participarea personalului ambasadei sau, după caz a consulatului, se va înălţa pe catarg Drapelul Naţional al României, în acordurile Imnului Naţional. Locul de amplasare a catargului, funcţie de condiţiile concrete, va fi stabilit de fiecare ambasador sau consul, după caz, şi aprobat de organul de resort al Ministerului de Externe.
Ceremoniile consacrate Zilei Drapelului Naţional al României se vor desfăşura în ziua de 26 iunie, pe tot cuprinsul teritoriului naţional precum şi în ambasadele şi consulatele României, începând cu ora 11.00.
Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi Drapelul Naţional al Rornâniei să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 şi a Hotărârii de Guvern nr 1157 din 21 noiembrie 2001, cu modificările ulterioare, precum şi pentru buna desfăşurare a acţiunilor prevăzute la art. 1 alin. (2). (2) în Municipiul Bucureşti şi în municipiile reşedinţă de judeţ, ceremonia publică se va desfăşura în "Piaţa Tricolorului".
Pentru Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov "Piaţa Tricolorului" este comună.
Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv consiliile locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ, la propunerea primarilor, în acord cu comandanţii de garnizoană, vor emite hotărârea prin care se stabileşte locul public denumit „Piaţa Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea prezentei legi.
”Piaţa Tricolorului" trebuie să fie localizată pe cât posibil în apropierea sediilor autorităţilor administraţiei publice locale.
Denumirea pieţei va fi marcată printr-o plăcuţă montată la un loc vizibil, conform reglementărilor în vigoare.
Proiectul mai prevede că Drapelul Naţional al României care urmează să fie ridicat pe catarg se depune în seara zilei de 25 iunie într-o biserică din incinta unei unităţi militare sau într-o biserică cu tradiţii şi semnificaţii istorice pentru comunitatea locală, situată în vecinătatea "Pieţei Tricolorului".
În dimineaţa zilei de 26 iunie se săvârşeşte slujba oficială de sfinţire Drapelul Naţional al României rămâne pe timpul nopţii în biserica în care a fost depus. (2) a drapelului. (3) Drapelul Naţional al României se înalţă în ziua .de 26 iunie şi rămâne arborat până în seara zilei de 25 iunie a anului următor, când, la ora 18.00, printr-o ceremonie organizată în prezenţa comandantului gărzii de onoare şi a unui trompet, pe semnalul "STINGEREA" este coborât, desprins de la catarg, împăturit şi preluat de garda drapelului.
La ceremonie participă obligatoriu Prefectul şi Comandantul garnizoanei, sau înlocuitorii legali ai acestora.
Ceremonia militară de înălţarea a Drapelului Naţional al României se face în prezenţa obligatorie a conducătorilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, sau a înlocuitorilor legal desemnaţi.
Ceremonia se va desfăşura în următoarea succesiune protocolară:
a) ocuparea de către persoana oficială/desemnată a locului stabilit în dispozitiv;
b) prezentarea Hotărârii Consiliului Municipal privind atribuirea denumirii de "Piaţa Tricolorului" pentru locul de desfăşurare a ceremonialului public. Această activitate are loc o singură dată numai în momentul inaugural al atribuirii denumirii.
c) rostirea alocuţiunilor evocatoare şi de semnificaţie a sărbătoririi Zilei Drapelului Naţional al României.
d) după încheierea ultimei alocuţiuni evocatoare se face primirea Drapelului Naţional al României. în timpul intonării "Onorului la Drapel", Drapelul Naţional al României este adus la catargul de arborare unde se efectuează operaţiunile pregătitoare de înălţare, astfel încât ultimii doi militari post-drapel să ţină pânza întinsă între ei, pe orizontală, la nivelul centurii.
e) preotul militar sau ierarhul bisericesc se aşează în faţa Drapelului şi rosteşte următoarea Binecuvântare: "Dumnezeu! nostru. Doamne Preaputernice, Ce! ce binecuvântezi şi sfinţeşti toate, binecuvântează Drapeiuiui Naţionai ai României! Că sfânt Eşti totdeauna acum şi pururea şi în vecii veciior. Amin!" Cu Sfânta Cruce în mâna dreaptă, preotul militar sau ierarhul bisericesc face semnul Crucii asupra Drapelului Naţional al României, sărută pânza acestuia, după care rămâne la Drapel, în dreapta acestuia, cu Crucea ţinută în dreptul pieptului. Concomitent cu poziţionarea preotului militar/ierarhului bisericesc. Comandantul garnizoanei/Comenduirii Garnizoanei se poziţionează lângă Drapel, în partea stângă a acestuia, faţă în faţă cu preotul militar/ierarhul bisericesc în poziţia "SALUT".
f) oficialităţile prezente la Ceremonie ies din dispozitiv şi se aşează în linie cu faţa la Drapel, la o distanţă de minim 3 m de acesta. Apoi, fiecare sărută Drapelul Naţional al României în ordinea de reprezentare protocolară şi rămân în aceeaşi linie, cu faţa la Drapel.
g) după terminarea momentului de la punctul f), comandantul garnizoanei (comenduirii de garnizoană) sărută pânza Drapelului şi, concomitent cu preotul militar/ierarhul bisericesc, se poziţionează pe marginile liniei de dispunere a oficialităţilor.
h) în acest dispozitiv se intonează imnul naţional al României, vocal şi instrumental şi începe înălţarea Drapelului Naţional al României pe catarg; ROMANI A
i) după înălţarea Drapelului Naţional al României pe catarg, oficialităţile prezente la ceremonie primesc defilarea gărzii de onoare, precum şi onorul muzicii militare. La crearea dispozitivului de primire a defilării se va avea în vedere realizarea unui spaţiu liber între participanţi, adiacent locului de dispunere a catargului, pentru a nu oferi spatele către Drapelul Naţional al României.
Proiectul de lege vine şi cu sancţiuni.
Ce sancţiuni au fost propuse pentru cei care nu respectă legea
Astfel, constituie infracţiuni şi se sancţionează cu amendă:
a) de la 10.000 la 30.000 lei pentru încălcarea prevederilor prevăzute la art. 2 alin. (3) care prevede că Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv consiliile locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ, la propunerea primarilor, în acord cu comandanţii de garnizoană, vor emite hotărârea prin care se stabileşte locul public denumit „Piaţa Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea prezentei legi. "Piaţa Tricolorului" trebuie să fie localizată pe cât posibil în apropierea sediilor autorităţilor administraţiei publice locale. Denumirea pieţei va fi marcată printr-o plăcuţă mo^ntată la un loc vizibil, conform reglementărilor în vigoare.
b) de la 1.000 lei la 2.500 lei în sarcina persoanei desemnate cu această atribuţie, pentru menţinerea în stare deteriorată a Drapelului Naţional al României arborat în "Piaţa Tricolorului";
c) de la 5.000 lei la 10.000 lei, refuzul unui oficial participant conform art. 4, alin. (2), lit. f) de a săruta Drapelul Naţional al României;
d) de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru nerespectarea prevederilor de la art. 1 alin. (3), care prevede că instituţiile media audio-vizuale, publice şi private, vor aloca în grila de programe un spaţiu de timp de cel puţin 30 de minute, pe parcursul întregii zile.
Constatarea contravenţiilor de la art. 7 alin. (a) - (c), se face de către Instituţia Prefectului prin organele legal abilitate din subordinea sa, iar cele de la alin. (d) de către Consiliul Naţional al Audiovizualului.
Constituie abuz în serviciu şi se sancţionează conform legii penale refuzul explicit sau sub o formă de sustragere voluntară a reprezentantului unei autorităţi publice cu atribuţii prevăzute în prezenta lege de a participa la Ceremonia de Celebrare a Zilei Drapelului Naţional al României
Reacţia UDMR
"Sărutarea drapelului la comandă, sub ameninţarea unei amenzi? Asta este ceea ce iniţiativa AUR doreşte să se prevadă în lege. Funcţionarii, directorii de şcoli şi elevii desemnaţi ar fi obligaţi să sărute tricolorul românesc, iar posturilor de radio şi televiziune li s-ar impune ce să difuzeze de Ziua Drapelului Naţional. Proiectul ar stabili chiar şi ordinea slujbelor religioase în bisericile noastre. Acest lucru încalcă autonomia bisericilor şi libertatea religioasă", a scris Csoma Botond pe Facebook.
"Naziştii cereau ca oamenii să-şi dovedească public supunerea faţă de putere prin salutul obligatoriu cu braţul ridicat şi jurământul de loialitate. În perioada comunistă, partidul de stat ne spunea cum să sărbătorim, ce să privim şi când să aplaudăm. Acum s-ar dori readucerea aceleiaşi mentalităţi", mai spune deputatul UDMR.
Potrivit lui Csoma Botond, UDMR nu va vota un astfel de proiect de lege.
"Comunitatea maghiară din România se simte acasă. Nu acceptăm ca noi sau oricine altcineva să fie obligat să-şi dovedească dragostea faţă de ţară printr-un sărut dat la comandă. UDMR nu va vota în favoarea acestui proiect de lege şi solicită tuturor partidelor parlamentare să nu susţină adoptarea acestuia", mai transmite parlamentarul UDMR.
