Summitul Iniţiativei celor Trei Mări, la Bucureşti. Proiectele cu miză uriaşă pentru România

La Bucureşti, a început Summitul Iniţiativei celor Trei Mări, cel mai important eveniment economic găzduit de România în ultimii aproape 30 de ani. Obiectivul major al acestei reuniuni la nivel înalt îl constituie adoptarea unei liste de proiecte majore cu mize uriaşe pentru ţara noastră. O autostradă care să lege vestul ţării de Bulgaria, o linie de cale ferată din Polonia până la Constanţa sau un nou pas spre câştigarea independenţei energetice sunt doar câteva dintre obiectivele pe care România speră să le obţină.

Nouă şefi de stat, liderii politici din Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii sau preşedintele Comisiei Europene sunt în România la cel mai mare summit economic pe care ţara noastră îl găzduişte de la Revoluţie până în prezent. De la Aeroportul Otopeni până în camerele de hotel unde vor fi cazaţi membrii celor 18 delegaţii, SRI şi SPP a luat măsuri speciale de securitate. Iar organizatorii s-au îngrijit ca oficialilor să nu le lipsească nimic. 

Pe perioada şederii lor în Bucureşti, oaspeţii au fost cazaţi în cele mai spaţioase şi mai noi camere de hotel de cinci stele. Camera măsoară 40 de metri pătraţi şi oferă acces pe terasă cu vedere la grădină, minibar, seif, dar şi acces gratuit la spa. Rezervarea ei în această perioadă costă 250 de euro pe noapte.

Miza întâlnirii este extrem de importantă. Cele 12 state care participă la summit prezintă fiecare propriul proiect pentru dezvoltarea regiunii cuprinse între Mările Baltică, Adriatică şi Marea Neagră.

Primul mare proiect propus de România la Summitul „Inițiativa celor Trei Mări" este autostrada Via Charpatia care ar trebui să lege portul lituanian Klaipeda de Salonic. Drumul ar urma să treacă prin Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria şi Grecia. Tronsonul din ţara noastră tronsonul începe de la Oradea şi continuă prin Arad- Timisoara- Lugoj-Craiova- Calafat - Bulgaria. Vestea bună este că bucata Arad- Timisoara- Lugoj este deja construită. Al doilea proiect se numeşte „Rail 2 Sea", o rută feroviară de 3.663 km din portul Gdansk până la Constanţa. Iar al treilea proiect implică un terminal de gaze din Polonia până în Croaţia, pe insula Krk. Conducte de distribuţie vor lega ţările membre ale iniţiativei şi vor fi o alternativă la gazul rusesc, de care depind multe dintre statele membre ale proiectului Trei Mări.

Alte trei proiecte din domeniul digital, transport maritim şi energie mai apar pe lista României. 

ANA_BIRCHALL, viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României: Din dispoziţia expresă a doamnei prim-ministru care a spus "Ana, te rog foarte mult, împreună cu colegii miniştri asiguraţi ca acest summit să fie un real succes în a identifica acele proiecte care contează economic pentru România!" şi asta am făcut!

Planurile sunt însă doar pe hârtie. În urma dezbaterilor, oficialii prezenţi la Bucureşti stabilesc care sunt proiectele în care vor investi. 

ALEX COITA - analist politic: Un proiect intersant este axa nord-sud care ar trebui să treacă prin România, spre Grecia. Însă nu trebuie să ne aşteptăm ca un astfel de proiect să se concretizeze în următorii ani. Vorbim de idei pe termen lung, la fel ca acel proiect de a contecta Marea Neagră cu o autostradă inelară.

Un semnal puternic, în debutul summitului, a venit chiar de la preşedintele SUA, Donald Trump care i-a transmis o scrisoare de mulţumire preşedintelului României, care găzduieşte reuniunea la nivel înalt. 

Transmit mulțumirile mele domnului Klaus Iohannis, președintele României, pentru organizarea acestui important eveniment și domnului Rick Perry, Secretarul pentru Energie, pentru conducerea delegației americane. Aștept cu interes să aflu despre progresul nostru comun în noi proiecte de investiții, este mesajul lui Donald Trump.

Summitul de la Bucureşti a constituit şi un motiv de scandal între Guvern şi Administraţia Prezidenţială. În urmă cu o lună, şeful statului a acuzat Guvernul că la rectificarea bugetară a tăiat din fondurile alocate organizării evenimentului. Printre şefii de stat care au venit la Bucureşti se află şi Kolinda Grabar Kitarovic, preşedintele Croaţiei, faimoasă pentru apariţia la campionatul mondial de fotbal, unde a renunţat la ţinutele oficiale şi a purtat tot timpul tricoul naţionalei, în semn de  încurajare. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰