Ce înseamnă aderarea completă la spațiul Schengen. Trei categorii de beneficii majore pentru români

Aderarea poate aduce o creștere de până la 2% a PIB-ului României dacă vom profita pe deplin de acest moment. Aderarea României la zona de liberă circulație aduce o serie de beneficii majore pentru români, care pot fi regrupate în trei categorii principale:

- avantajele economice: aderarea României la spațiul Schengen poate genera o creștere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, urmând ca beneficiile să se resimtă pe parcursul următorilor 10 ani. Sectorul transporturilor, producția industrială, turismul și agricultura vor fi principalii beneficiari. Totul va depinde și de cererea existentă pe piața internă europeană și apetența investitorilor în a dezvolta producția din România. Nu în ultimul rând, zonele transfrontaliere vor deveni poli economici cu un potențial de dezvoltare consistent

- climatul social: cetățenii români vor deveni cetățeni europeni cu drepturi depline iar România va fi o destinație turistică și investițională tot mai atractivă. Totodată, țara noastră va beneficia de suportul întregului mecanism Schengen pentru creșterea siguranței interne și protecția frontierelor. Fondurile importante obținute în bugetul UE în calitate de negociator-șef al Parlamentului European ne vor ajuta în acest sens

- beneficiile politice: Unul dintre argumentele extremiștilor este astfel destructurat în contextul în care în campania pentru prezidențiale anti-europenii spuneau că aderarea la spațiul Schengen nu se va realiza. România finalizează prin intrarea în zona de liberă circulație o nouă etapă importantă în integrarea sa în Uniunea Europeană care va crește interdependența noastră cu restul Europei și va face apartenența la UE ireversibilă.

"Mă bucur că am reușit să contribuim la atingerea acestui obiectiv și prin numeroasele mele demersuri realizate în calitate de europarlamentar și că prin prisma rolului meu de consilier onorific al prim-ministrului mi s-a oferit oportunitatea să urmăresc și să fiu implicat în acest proces de aderare la spațiul Schengen până la final. Felicit Guvernul României pentru atingerea acestui obiectiv de țară!", a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

România intră în Schengen şi cu frontierele terestre de la 1 ianuarie 2025

România a fost primită în Spațiul Schengen, varianta terestră. Decizia a fost luată joi la Consiliul JAI de la Bruxelles. Anunțul oficial va fi făcut de autorități la finalul ședinței.

Decizia privind extinderea spațiului Schengen cu granițele terestre vizează și Bulgaria. Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a fost printre primele care au felicitat cele două țări. Este bine meritat, a spus Metsola. Decizia se va aplica începând de la 1 ianuarIe anul viitor. Totuși, controale aleatorii se vor mai face încă șase luni. 

Ciolacu, despre intrarea României în Schengen: Este o victorie a dreptății și a demnității naționale

"Este o victorie a dreptății și a demnității naționale", spune premierul Marcel Ciolacu după ce România a aderat pe deplin la zona Schengen. Potrivit lui, aceasta "este o victorie a dreptății și a demnității naționale și un semnal clar că nu vom accepta vreodată să fim cetățeni de mâna a doua în Europa. Este, înainte de toate, un triumf al tuturor românilor, indiferent de opțiunea politică sau de situația socială. Este o victorie a muncii în echipă pentru binele țării. Pentru că la acest moment au contribuit lideri de opinie din țară și din străinătate, personalități publice și oameni obișnuiți, alături de miniștri, diplomați, europarlamentari și tehnicieni din zeci de instituții".

Premierul a declarat că, "pentru companiile românești care fac afaceri cu parteneri din statele europene, eliminarea controalelor la frontiere va facilita comerțul și va reduce costurile logistice. Asta înseamnă că mărfurile românești vor deveni mai competitive, ceea ce va stimula economia și va crea noi oportunități de afaceri și locuri de muncă". Nu în ultimul rând, a mai spus Marcel Ciolacu, decizia va veni în beneficiul românilor. "(...) această decizie aduce beneficii concrete și imediate. Mai ales pentru cei din diaspora, care călătoresc frecvent în România, în special în perioada sărbătorilor. Nu se va mai sta zeci de ore la frontiere, ci se va circula liber, fără controale suplimentare. Asta înseamnă mai mult timp petrecut cu familiile și mai puțin stres în călătorii".

Premierul le-a mulțumit, "în mod special" cancelarului german Olaf Scholz, premierului spaniol Pedro Sanchez, premierului italian Giorgia Meloni și premierului Viktor Orban. "Sprijinul lor a fost esențial. De asemenea, le mulțumesc și liderilor Comisiei Europene și ai Parlamentului European, care au fost permanent alături de noi și ne-au ajutat să ajungem la decizia de azi".

Klaus Iohannis, după oficial făcut la JAI: O decizie aşteptată prea mult timp de către noi toţi

Preşedntele Klaus Iohannis a declarat joi că România este în Schengen cu drepturi depline, spunând că este o decizie aşteptată prea mult timp de către noi toţi. Şeful statului a declarat că, în acest proces, ţara noastră a înfruntat obstacole, fiind "de mult timp pregătită tehnic" pentru aderarea completă la spaţiul de liberă circulaţie europeană.

Iohannis a spus că s-a implicat "personal" în "nenumărate discuţii" pe această temă. "Decizia de azi este o confirmare clară a unei realităţi - locul României este în spaţiul Schengen în baza performanţelor şi angajamentului nostru", a mai spus Klaus Iohannis.

Austria şi Olanda au renunţat la veto

Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a anunţat luni seara că Austria renunţă la a mai bloca extinderea Schengen prin includerea României şi Bulgariei şi va vota în favoarea proiectului. 

De asemenea, Ţările de Jos au dat oficial undă verde admiterii complete a Bulgariei şi României în spaţiul Schengen, în urma unui vot în parlamentul olandez care a avut loc miercuri şi care a susţinut decizia recentă a guvernului de la Haga în acest sens. Toate celelalte ţări ale UE şi-au declarat deja acordul pentru intrarea deplină a României şi Bulgariei în Schengen.

Comisia Europeană cerea de mai mult timp Austriei să renunţe la blocarea aderării depline a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Un prim pas a fost făcut cu „Air Schengen”: controalele la frontierele aeriene şi maritime cu Bulgaria şi România au fost ridicate la sfârşitul lunii martie.

În noiembrie, miniştrii de interne din Austria, România, Bulgaria şi Ungaria au convenit asupra unui nou pachet de măsuri privind protecţia frontierelor. Potrivit ministrului austriac Karner, controalele la frontierele interne între Bulgaria şi România, precum şi între Ungaria şi România vor continua să aibă loc pentru o anumită perioadă de timp.

O lungă bătălie

România şi Bulgaria aşteaptă să intre în Schengen încă din 2011. Cele două ţări, care împart o lungă graniţă, şi-au propus să facă un demers comun în acest sens pentru o mai uşoară implementare a condiţiilor tehnice.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European avizase favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen au fost confirmate şi de Consiliul European la 13-14 decembrie 2012. Cu toate acestea, admiterea României şi Bulgariei în Schengen - decizie ce trebuie luată cu unanimitate de voturi în Consiliul UE şi aprobată apoi de liderii europeni - a fost împiedicată de-a lungul anilor de veto-ul mai multor ţări, în special Germania, Franţa şi Olanda, care au invocat problemele din lupta anticorupţie a celor două ţări aflate sub o monitorizare specială în acest sens, prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), încă de la aderarea lor la UE, în 2007. În cele din urmă, MCV a fost ridicat, iar Germania, Franţa şi Olanda au fost convinse să renunţe la veto, cel puţin în cazul României.

Blocarea aderării României şi Bulgariei la Schengen, la sfârşitul anului 2022, dar admiterea în acelaşi timp a Croaţiei a produs un adevărat şoc şi a generat un val de indignare şi proteste care au culminat cu chemarea în ţară pentru consultări a ambasadorului României la Viena. Austria s-a împotrivit atât aderării României, cât şi a Bulgariei, pe motiv de proastă gestionare a imigraţiei ilegale, în timp ce Olanda obiecta numai faţă de intrarea Bulgariei în Schengen, invocând dosarul luptei anticorupţie. La vremea respectivă, împotrivirea Austriei a fost pusă pe seama agendei electorale interne, în condiţiile în care extrema dreaptă austriacă era în plină ascensiune cu o agendă antiimigraţie, în detrimentul conservatorilor cancelarului Karl Nehammer, aflaţi la guvernare. În următorii doi ani, România şi Bulgaria au făcut presiuni şi au depus eforturi pentru a convinge cele două ţări să renunţe la veto. După un an, s-a ajuns la o soluţie de compromis: România şi Bulgaria au intrat în Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, urmând să continue discuţiile în privinţa ridicării controalelor şi la frontierele terestre. Între timp, extrema dreaptă austriacă a câştigat alegerile naţionale, dar în prezent se încearcă izolarea ei politică, celelelte partide austriece negociind o largă coaliţie. 

Ce este Schengen şi de ce este important

Spaţiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. Acesta a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci ţări ale UE – Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg – şi s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume. Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania şi Franţa, unde s-au semnat Acordul Schengen şi Convenţia Schengen în 1985 şi, respectiv, în 1990. Apartenenţa la un spaţiu fără controale la frontierele interne înseamnă că ţările nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepţia cazurilor unor ameninţări specifice, şi efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite. În ultimii ani, din cauza crizei imigraţiei, tot mai multe ţări UE au reintrodus controalele la frontierele interne, dar acestea sunt măsuri temporare. În prezent, spaţiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătraţi, cu o populaţie de aproape 420 de milioane de persoane, şi include 27 de ţări: 23 dintre cele 27 de state membre ale UE plus toate statele membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia). La 1 ianuarie 2023, Croaţia a devenit cea de a 27-a ţară membră cu drepturi depline a spaţiului Schengen. ​ Controalele la frontierele interne cu Ciprul nu au fost încă eliminate, iar Irlanda nu face parte din spaţiul Schengen. La 30 decembrie 2023 Consiliul a convenit să elimine controalele la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România începând cu 31 martie 2024. După această primă etapă, Consiliul urma să ia o nouă decizie pentru a stabili o dată de eliminare a controalelor la frontierele terestre interne. Spaţiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre fără a fi supuse controalelor la frontieră. În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-şi vizita familiile şi prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o ţară Schengen şi lucrează în alta. Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spaţiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului şi sectorului cultural. Dar Spaţiul Schengen aduce totodată, prin eliminarea controalelor la frontieră, beneficii economice semnificative tuturor cetăţenilor şi întreprinderilor din statele participante, fiind piatra de temelie a Uniunii Europene şi a pieţei unice în ansamblu.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰