Pe cine votăm? Mulți români confundă atribuțiile parlamentarilor cu ale primarilor

Pentru prima dată după opt ani, nu mai votăm omul, parlamentarul, ci o întreagă listă de partid. Campania e, însă, aceeaşi, mulţi dintre politicieni promit câte în lună şi în stele: salarii mai mari, şcoli, spitale sau drumuri mai bune.

Două zile şi jumătate pe săptămână. Cam atât au muncit, în şedinţe, actualii parlamentari. Iar pentru asta, au primit, lunar, indemnizaţie de 6000 de lei, diurnă pentru deplasarea în teritoriu, diurnă de şedinţă, 4000 de lei pentru cazare, 1500 de lei pentru transport şi bineînţeles, telefon. Analiştii spun că a fost cel mai costisitor şi mai ineficient Parlament de după Revoluţie. Cu siguranţă a fost şi cel mai numeros.

588 de senatori şi deputaţi. Atât a avut actualul Parlament aşa că a fost nevoie de scaune suplimentare puse la balcon. Noul parlament va avea 464 de senatori şi deputaţi aşa că vor avea cu toţii loc, jos, în sala de şedinţă

Mulţi dintre români nu ştiu care sunt atribuţiile senatorilor şi deputaţilor.

Salariile, pensiile şi alocaţiile sunt decise de către miniştri în Guvern, iar şcolile şi spitalele ţin de primării. Parlamentarii, însă, propun legi noi sau le modifică pe cele vechi. Legi fiscale, sau care stabilesc taxele şi accizele sau aduc reglementări în mai toate domeniile, educaţie, sănătate sau justiţie.

În plenul senatului se dezbat şi se votează legi după ce acestea vin din comisii, dacă vreţi să vorbiţi cu parlamentarii pe care îi veţi vota şi să le spuneţi ce probleme aveţi, atunci ar trebui să mergeţi în teritoriu, aleşii primesc lunar 10 000 de lei pt aceste birouri, şi teoretic au program de audienţe în fiecare săptămână, joi şi vineri.

Chiulul aleşilor nu prea e pedepsit. Teoretic, pentru fiecare absenţă, senatorii sau deputaţii ar trebui să piardă 200 de lei din indemnizaţie. În realitate, cu toţii îşi încasează salariile întregi. Îi puteţi sancţiona, însă, mâine la vot.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰