CRITICI DURE la adresa coaliţiei PSD-ALDE, în moţiunea de cenzură: "Renunţaţi la legalizarea FURTULUI!"
Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu conţine o serie de critici dure la adresa coaliţiei PSD-ALDE, pe care PNL şi USR o acuză de legalizarea furtului prin adoptarea ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale şi a proiectului de lege privind graţierea.
Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu conţine o serie de critici dure la adresa coaliţiei PSD-ALDE, pe care PNL şi USR o acuză de legalizarea furtului prin adoptarea ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale şi a proiectului de lege privind graţierea.
”Renunţaţi la legalizarea furtului în România (...) Românii nu vor graţierea şi salvarea politicienilor corupţi. Legiferarea în folos propriu nu este o soluţie pentru România pentru că nu face decât să slăbească statul de drept şi să ne slăbească ca naţiune. Vă somăm să renunţaţi la acţiunile împotriva respectării legii, să renunţaţi la a proteja şi a atenta la viaţa, siguranţa şi viitorul românilor. Nu vă mai ascundeţi în spatele unui vot pe care cetăţenii vi l-au acordat cu bună credinţă şi deschideţi larg ochii pentru a vedea că nu guvernaţi o Românie minoritară a celor corupţi”, se arată în textul moţiunii de cenzură, obţinut de News.ro.
”Domnule prim-ministru (...) promovaţi dezincriminarea mascată a unor infracţiuni de corupţie sau asimilate corupţiei, o măsură legislativă cu dedicaţie, în favoarea clienţilor şi liderilor politici ai PSD-ALDE. O astfel de măsură afectează grav viaţa de zi cu zi a cetăţeanului, modul în care acesta se raportează la tot ceea ce înseamnă lege (...) În urma adoptării acestor măsuri, oamenii vor putea interpreta că respectarea legii are caracter facultativ şi că, în România zilelor noastre, dacă eşti puternic, dacă eşti la putere şi în gaşca care trebuie, braţul legii nu te poate atinge, indiferent ce ilegalitate ai comis”, mai scriu cei de la PNL şi USR.
Autorii demersului spun că una dintre cele mai grave modificări aduse infracţiunii de abuz în serviciu este eliminarea interdicţiei de a ocupa o funcţie publică în cazul săvârşirii acestei infracţiuni. ”Este greu de acceptat ca cel care a săvârşit o infracţiune de acest gen, în exercitarea funcţiei, cu intenţie, să ocupe aceeaşi poziţie în continuare”, se mai arată în document.
”Circumscrierea infracţiunii de conflict de interese doar la faptele în urma cărora a câştigat un folos soţul, o rudă sau afin până la gradul II, este practic o golire de sens a acestei prevederi legale şi o dublare a reglementării infracţiunii de luare de mită (...) Nu puteam accepta dezincriminarea neglijenţei în serviciu, care poate avea efecte deosebit de grave (...) Considerăm că limita minimă a prejudiciului de la care fapta devine penală este lipsită de sens şi solicităm renunţarea la aceasta. Prejudiciile aduse persoanelor sunt grave şi dacă sunt cuantificate la 5.000 de lei. Limita de 200.000 de lei este stabilită arbitrar, în laboratoarele de partid, cu un destinatar clar şi direct”, mai arată semnatarii moţiunii de cenzură.
Ei mai spun că stabilirea unui termen pentru realizarea denunţului va avea efecte deosebit de grave în societate şi va conduce la instaurarea unui principiu al impunităţii.
”Nu putem asista impasibili la atentatul pe care Guvernul PSD al domnilor Dragnea şi Grindeanu îl pregătesc românilor prin adoptarea unor acte normative prin care se urmăreşte modificarea codului penal şi de procedură penală precum şi graţierea unor pedepse. Sub masca respectării unor decizii ale unor instanţe interne sau internaţionale, Guvernul girat de domnii Dragnea şi Tăriceanu loveşte în ceea ce înseamnă siguranţa românilor şi a intereselor lor legitime. Suntem în faţa unor acte normative menite să exonereze şi să facă scăpaţi o serie de llideri politici ai PSD-ALDE, care au primit condamnări din partea instanţelor româneşti”, se arată în textul moţiunii de cenzură a PNL şi USR.
Liberalii şi parlamentarii USR arată în moţiune că dovada faptului că în realitate coaliţia PSD-ALDE nu are ca obiectiv real soluţionarea problemei supraaglomerării din închisori constă în aceea că prin actele normative propuse sunt graţiate şi pedepsele cu suspendare. ”Aici se află, de fapt, cheia acestei reglementări: ştergerea cu buretele a condamnărilor unor lideri ai coaliţiei aflate la guvernare, în frunte cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea (...) În loc să adoptaţi măsuri concrete care să rezolve în mod real problema supraaglomerării din penitenciare şi a încălcării drepturilor omului în aceste instituţii, dumneavoastră alegeţi calea salvării unor personaje politice condamnate, în detrimentul siguranţei românilor”, se mai arată în document.
Autorii moţiunii atrag atenţia că graţierea colectivă va conduce la reducerea gradului de siguranţă publică în condiţiile în care infractori periculoşi vor fi eliberaţi. De asemenea, ei afirmă că proiectul de lege privind graţierea, în forma elaborată de Guvern, nu va rezolva în niciun fel situaţia din penitenciare, având un impact nesemnificativ. Sunt citate exemple ale altor state unde jumătate dintre cei graţiaţi s-au întors în penitenciare după ce au comis noi infracţiuni. Semnatarii moţiunii de cenzură aduc câteva critici punctuale proiectului de lege privind graţierea: limita de cinci ani pentru graţierea pedepselor este prea mare, prezenţa pe lista infracţiunilor graţiate a celor de serviciu, inexistenţa unei justificări pentru graţierea amenzilor penale.
PNL şi USR depun miercuri moţiunea de cenzură, pentru care au strâns aproximativ 120 de semnături.
Conform Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea în Parlament.
Sursa: News.ro
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰