30.09.2026, 10:15
De unde ar mai putea veni voturi
Primul loc în care Mureşan a căutat voturi a fost Grupul minorităţilor naţionale, 17 deputaţi care, de trei decenii, au votat aproape reflex pentru stabilitate. De data aceasta, surpriza a venit tocmai de acolo. Potrivit mai multor surse, majoritatea lor refuză să susţină Cabinetul, iar motivul e scris chiar în programul de guvernare: reducerea numărului de parlamentari de la 465 la 405, care le-ar putea pune în pericol mandatele. Deputata neafiliată a minorităţii italiene, Ioana Grosaru chiar a cerut Curţii de Apel Bucureşti anularea decretului prin care Nicuşor Dan l-a desemnat pe Mureşan, argumentând că guvernul ar trebui condus de cei care au câştigat alegerile. Demersul a fost repudiat public de 11 organizaţii ale comunităţii italiene, care spun că deputata nu vorbeşte în numele întregii comunităţi.
Instanţa a respins cererea, ca fiind inadmisibilă. Deputatul FDGR Ovidiu Ganţ, reprezentant al minorităţii germane, anunţa, marţi, într-un mesaj pe Facebook, că va vota Guvernul Mureşan. Siegfried Mureşan a declarat, luni seară, că a avut cu grupul minorităţilor naţionale, două rânduri de discuţii: "Am agreat cu domniile lor ca ei să anunţe, miercuri, înaintea votului din plen ce vor face, dar am motive de optimism (…) discuţiile au fost bune". A doua rezervă la care ar putea apela Mureşan sunt neafiliaţii. Liberalii au început să le prezinte programul, dar fără să le ceară vreun angajament. Şi aici există o limită: UDMR a pus condiţia ca guvernul să nu depindă de voturile AUR, SOS sau POT. Rămân cel mult 23 de neafiliaţi "compatibili", iar cifra presupune că toţi ar spune da.
Dacă Guvernul Siegfried Mureşan va fi respins în Parlament se întrunesc condiţiile pentru o dizolvare a Parlamentului şi declanşarea alegerilor parlamentare anticipate. Articolul 89 din Constituţie prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, "Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".
Odată cu dizolvarea Parlamentului, începe procedura organizării alegerilor parlamentare anticipate. Până acum, Parlamentul a respins doar Cabinetul Veştea, în 22 iunie. Eugen Tomac, primul nominalizat premier de către preşedinte, după ce Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin votul Legislativului în luna mai, nu a mai ajuns la votul din Parlament. El şi-a depus mandatul, după ce nu a reuşit să strângă o majoritate pentru guvernul său de tehnocraţi.
Dacă şi Guvernul Mureşan pică la vot, se întruneşte condiţia celor două solicitări de învestitură care sunt respinse de Parlament. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat, luni, pe site-ul propriu, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, precizând că alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate, în cazul în care se va ajunge în această situaţie. "Proiectul elaborat de AEP asigură condiţiile tehnice pentru respectarea termenului constituţional şi pentru exercitarea efectivă a dreptului de vot de către românii din străinătate", afirma sursa citată.