Video Klaus Iohannis vrea să preia şefia NATO într-un moment critic al Alianţei. SUA, Marea Britanie şi Franţa îl susţin pe adversarul său

Klaus Iohannis, preşedintele României: Am decis să intru în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO. Iar această decizie are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României. Înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa şi în special regiunea noastră. Şi angajamentul meu ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO 

Anunţul vine în cel mai dificil moment pentru Alianţa Nord Atlantică. Războiul este la doar câţiva kilometri de graniţele NATO şi tot mai multe voci vorbesc despre un posibil conflict cu Rusia în viitorul apropiat. 

Klaus Iohannis, preşedintele României: Ne aflăm într-un context de securitate în care cred că este momentul ca țara noastră să-și asume o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice. Cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii

Vezi și

Klaus Iohannis îl va avea ca adversar pe premierul Olandei, Mark Rutte

Nicolae Ciucă, preşedinte PNL: Este o responsabilitate de asumare a reprezentării după 20 de ani de când România e membru cu drepturi depline şi în felul acesta candidatura e sprijinită de tot ce a facut armata română în aceşti 20 de ani.

Klaus Iohannis îl va avea ca adversar pe premierul Olandei, Mark Rutte, politician cu experineţă la nivel Internaţional. Mari puteri militare occidentale, Statele Unite, Marea Britanie, Franţa şi Germania şi-au anunţat susţinerea pentru şeful guvernului de la Amsterdam. Înainte de a-şi anunţa candidatura, Klaus Iohannis declara că nu va trimite soldaţi români să lupte pe frontul din Ucraina. 

Klaus Iohannis, preşedintele României: O posibilă trimitere de combatanţi în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO, fiindcă Ucraina nu este aliat NATO. În rest, dacă există înțelegeri bilaterale, aceste chestiuni țin strict de înțelegerea respectivă bilaterală.

Această declaraţie ar putea cântări greu în alegerea lui la şefia NATO. De două săptămâni, posibilitatea ca trupe din statele membre NATO să ajungă pe front în Ucraina, a aprins spiritele atât în interiorul Alianţei, cât şi la Moscova. Emmanuel Macron a fost cel care a cerut ca propunerea să fie luată în serios. Aşa că un Secretar General care respinge din start această idee ar putea să nu fie pe placul liderului de la Elysee.  

Iulian Chifu, analist de politică externă: Probabil că există, instrumentat de natură diplomatică, care să transmită şi aceste negocieri în care să considere că există o şansă serioasă de a obţine această funcţie, chiar şi în competiţia cu Mark Rutte

SUA şi Germania au respins categoric trimiterea de trupe în Ucraina

Spionii ruşi au interceptat însă o discuţie între oficiali nemţi care vorbeau despre această posibilitate. Un scenariu susţinut acum şi de ministrul polonez de Externe.  

Radoslaw Sikorski, ministrul polonez de Externe: Personalul militar NATO este deja prezent în Ucraina. Aș dori să le mulțumesc ambasadorilor acelor țări care și-au asumat acest risc. Ştiu ei cine sunt. 

Iohannis ar putea beneficia  de sprijinul aliaţilor de pe flancul estic, care insistă ca viitorul Secretar General al Alianţei să fie din această regiune.. Ungaria a anunţat deja că nu îl va susţine pe premierul Olandei. Decizia Turciei ar putea cântări greu în alegerea viitorului şef. Este a doua putere militară din NATO şi încă nu a anunţat pe cine susţine. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰