Legăturile dintre Călin Georgescu și Rețeaua Soros, pe care promite s-o "desființeze" dacă iese președinte. Ce făcea în anii '90

"Rețeaua Soros din România va fi interzisă, cu siguranță, pentru că a făcut mult rău țării mele, poporului meu", spunea recent Călin Georgescu într-un interviu cu Mario Nawfal, un tânăr conservator care realizează emisiuni pe rețeaua X (fostul Twitter) și care este un apropiat al lui Elon Musk. A întărit aceste idei și într-un interviu acordat lui Alex Jones, un realizator de podcasturi conspiraționist, condamnat în SUA pentru că a răspândit știri false. "Rețeaua lui Soros este legată de funcționarii publici, de forțele de ordine. Sunt profund dedicat să investighez și să-i expun pe toți cei responsabili, atât în România, cât și în SUA, pentru gestionarea ilegală a acestor fonduri provenite de la USAID și rețeaua Soros", a declarat Georgescu.

Călin Georgescu a avut același discurs și la Realitatea Plus, pe 16 februarie: "În prima zi oficială, toată rețeaua Soros va fi interzisă personal de către mine. Se cunosc, îi știm deja. Lucrurile sunt foarte clare și este important, însă, că acest cancel culture, doamna Alexandrescu, n-a venit pe un teren viran. În momentul în care distrugi educația unui popor, ai țara în mână".

Viața de ONG-ist a lui Călin Georgescu

Declarațiile pe care le face astăzi Călin Georgescu sunt în contradicție flagrantă cu biografia sa. Vreme de 20 de ani, acesta a condus ONG-uri axate pe probleme de mediu și de dezvoltare durabilă: Tineretul Ecologist din România (1990-1996) și Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (1997-2011). În anii tranziției, aceste organizații s-au hrănit aproape exclusiv din fonduri internaționale: programe PHARE oferite de Uniunea Europeană, finanțări USAID (Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA) sau sponsorizări din partea unor guverne occidentale. În plus, primul ONG al lui Călin Georgescu a avut și parteneriate cu Fundația Soros.

În cazul fondurilor USAID de care a beneficiat, Georgescu a trecut inclusiv printr-un scandal cu iz de corupție. A fost acuzat de angajații USAID că gestionează discreționar fondurile americane trimise în România, care ajungeau cu precădere către primarii PSD.

Imediat după căderea comunismului, problemele de mediu au devenit, în România, un teren fertil pentru atragerea de fonduri internaționale, relatează Mediafax.

Țara noastră rămăsese cu o moștenire sulfuroasă: cinci regiuni industriale erau grav afectate de poluarea aerului, 80% din râuri aveau apa contaminată, agricultura intensivă produsese o eroziune profundă a solului și aveam un singur parc natural – Retezat. Acestea erau concluziile unui raport din 1991 al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.

România a primit un sprijin extern considerabil pentru rezolvarea acestor probleme, iar responsabilitatea și-au asumat-o atât autoritățile statului, cât și societatea civilă. La începutul anilor ‘90 au apărut două partide verzi, precum și mai multe ONG-uri care se preocupau de ecologism.

Ce făcea Călin Georgescu în anii '90

Călin Georgescu a făcut carieră ca lider al unei astfel de organizații: Tineretului Ecologist din România (TER), care în primii doi ani de după Revoluție a fost aripa de tineret a partidului Mișcarea Ecologistă. În 1992, TER a devenit organizație non-guvernamentală (ONG), ceea ce i-a permis să aibă acces la fondurile de stat și internaționale. La acel moment, Georgescu era și consilier al ministrului Mediului, Marcian Bleahu. Bifa, practic, ambele posturi pe care astăzi le critică vehement: era parte a sistemului politic care conducea România și membru al mediului ONG care beneficia de fonduri externe.

În acei ani, Tineretul Ecologist din România (TER) s-a ocupat cu diverse acțiuni, de la activități educaționale și simpozioane, până la monitorizări de mediu și scrierea de rapoarte înaintate autorităților.

În 1994, Uniunea Europeană a oferit, prin programul PHARE, 194.000 de dolari pentru "familiarizarea cu practicile democratice" și pentru susținerea societății civile din România. Printre proiectele câștigătoare s-a numărat și cel propus de Tineretul Ecologist din România: "Promovarea implicării tineretului în luarea deciziilor la nivel comunitar“.

Tot în 1994, organizația lui Călin Georgescu a primit alte fonduri PHARE, pentru un proiect amplu ce viza ecologizarea Mării Negre. "Marea Neagră nu mai suportă nimic. Multe specii de peşti au dispărut sau sunt în pericol. În urma unui genocid ecologic ordonat de Ceauşescu, delfinii au fost împuşcaţi mişeleşte", declara într-o conferință de presă Călin Georgescu, citat de "România liberă".

Nu există nicio dovadă a faptului că în perioada comunistă delfinii din Marea Neagră au fost împușcați. Problemele din Marea Neagră în timpul lui Ceaușescu erau pescuitul intensiv și poluarea, care au afectat, într-adevăr, viața marină și unele specii de pești.

De fonduri PHARE a beneficiat și în 1996, prin nou înființatul Centru de Demonstrație, Instruire și Cercetare pentru Agricultură Durabilă din Făgăraș. Activitatea instituției urma a fi coordonată de TER, prin președintele Călin Georgescu, informa "Cotidianul". De altfel, primul loc de muncă al lui Georgescu, în perioada 1986-1990, a fost la Institutul de Îmbunătățiri Funciare din Făgăraș.

În anii ‘90, Călin Georgescu nu rata nicio oportunitate de a colabora cu organizațiile străine care derulau diverse programe pe teritoriul României. Printre aceste organizații se număra și Fundația Soros, pe care Georgescu o blamează astăzi atât de categoric.

În 1995, publicația locală "Jurnal bihorean" consemna că Tineretul Ecologist al lui Călin Georgescu și Fundația Soros pentru o Societate Deschisă desfășurau, în patru licee din Oradea, "Săptămâna educației ecologiste". Parteneriatul dintre ONG-ul condus de Georgescu și fundația lui George Soros se realiza cu ocazia Zilei Pământului.

Declaraţiile sale, după 30 de ani

În prezent, la 30 de ani distanță, Călin Georgescu spune că "rețeaua Soros" a făcut mult rău României și că o va eradica în prima zi după ce va deveni președinte. "Îi știm!", avertizează Georgescu, iar susținătorii săi s-au apucat deja de întocmit liste.

Atât pe internet, cât și la unele televiziuni, au fost publicate, în ultima vreme, liste cu "sorosisti": artiști, activiști, jurnaliști, cercetători și politicieni care au primit burse sau granturi de la diverse instituții din străinătate, nu doar de la Fundația Soros pentru o Societate Deschisă, care de altfel și-a încetat activitatea în România din 2017.

Mișcarea de demonizare a finanțărilor internaționale a fost repornită de președintele american Donald Trump și de Elon Musk, după ce au decis oprirea programului de ajutor internațional al Statelor Unite (USAID). Dar mișcarea aceasta are o istorie mai veche. În Rusia, Vladimir Putin a promulgat încă din 2012 legea care definește ONG-urile finanțate din străinătate drept "agenți străini" și le restrânge drepturile.

Ne întoarcem în anii ‘90, când ecologiștii lui Călin Georgescu au primit finanțări și din partea unor guverne occidentale – în special al Marii Britanii.

În 1995, TER a organizat două simpozioane de mediu la Bușteni și Băile Herculane. Pentru ambele evenimente finanțarea a venit din Marea Britanie, iar Călin Georgescu lucra pentru a întări relațiile cu alte ONG-uri din străinătate:

"A fost un succes pentru că am reușit să sensibilizăm organizații de mediu din Occident. Astfel, nu peste mult timp, ONG-urile românești, și nu numai ele, vor putea obține sprijin din partea US National Park Service, Federația pentru Natură și Parcurile Naționale din Europa, International Ranger Federation etc. în special în vederea dezvoltării unei rețele a parcurilor naționale în țara noastră. (…) Guvernele din SUA și Anglia au venit să sprijine această inițiativă a noastră“, declara Georgescu după conferința din Băile Herculane, citat de "Cotidianul".

În februarie 1996, Călin Georgescu anunța deschiderea unui centru de educație ecologică la Bușteni. Investiția se ridicase la 1 milion de dolari și era oferită de guvernul britanic, relata "Cotidianul".

Câteva luni mai târziu, ziarele scriau că TER a obținut sponsorizări din partea Ambasadei Canadei, Ambasadei Marii Britanii și a Băncii Comerciale Române pentru a organiza un seminar de mediu în București.

În anii ‘90, Călin Georgescu a înțeles că instituțiile internaționale și statele partenere ale României sunt dispuse să pompeze sume considerabile în rezolvarea chestiunilor de mediu din țară. O nouă etapă în cariera sa se deschide odată cu înființarea Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), în anul 1997. Prin acest ONG ajunge să aibă acces, în mod constant, la fonduri venite în special de la parteneri străini, dar și de la Guvernul României. În 1997, Georgescu este numit secretar general la Ministerul Mediului, unde a rămas mai puțin de un an.

CNDD a fost creat pentru a gestiona fondurile virate în România de către Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), o agenție a ONU care ajută statele să combată sărăcia și să implementeze politici pe termen lung.

"CNDD are ca obiectiv principal elaborarea de studii de specialitate în domeniul protecției mediului și dezvoltării durabile", explica "România liberă" în vara lui 1997.

Salariul lui Călin Georgescu, în calitate de director al CNDD, era de aproximativ 1.000 de dolari, scria tot "România liberă" în 1998. În acel moment, salariul mediu în România era de 120 de dolari.

Primul raport al CNDD a fost publicat în octombrie 1998: "România 2020". Un an mai târziu, a fost lansată "Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă", document care trasa direcții de urmărit tot până în anul 2020 și care a fost adoptat de autoritățile statului.

"Strategia" a fost reînnoită după aderarea României la Uniunea Europeană și a fost tot în sarcina CNDD. Activiștii ecologiști chemați la consultări s-au arătat însă nemulțumiți de colaborare.

"La întrunirile care au avut loc deja nu s-a prezentat mai nimic din textul strategiei. Noi avem propuneri, vrem să venim cu amendamente, cum putem face acest lucru dacă nu ştim ce s-a scris până acum, care este stadiul lucrării, ce doresc cei de la Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă să facă", spuneau cei din societatea civilă, citați de "Jurnalul național", în martie 2008.

Pentru acest proiect, Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă a primit 340.000 de dolari, bani transferați de Ministerul Mediului în contul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Despre acest subiect a scris pe larg Libertatea.

Din anul 2000 până în 2006, CNDD și Călin Georgescu s-au ocupat de implementarea Agendei Locale 21 – un concept ONU de dezvoltare durabilă a comunităților locale. Principalii investitori străini în acest proiect au fost PNUD, guvernul Marii Britanii și guvernul Canadei.

În goana după fonduri internaționale, Călin Georgescu a ajuns în mijlocul unui scandal legat de o finanțare din partea USAID (Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA).

În vara lui 2003, România trebuia să primească o tranșă de 35 de milioane de dolari, ca parte a Strategiei de asistență pentru România 2002-2006. O parte din bani trebuiau să susțină Agenda Locală 21 și urmau a fi gestionați prin CNDD și Federația Autorităților Locale din România. Ultima era formată din reprezentanți ai autorităților locale și era descrisă de presă ca o jucărie a baronilor PSD – de la Nicolae Mischie la Marian Oprișan.

În iunie 2003, trei angajați USAID au reclamat către Inspectoratul General al USAID din SUA că "după ce ar fi primit banii, Călin Georgescu avea pretenţia să nu fie controlat asupra destinației acestora" și că ar fi "martori la extorcare de fonduri", relata "România liberă".

Călin Georgescu a insistat într-un mod agresiv ca programul său să fie finanţat cu 800.000 de dolari, fără a defini activități specifice, în afară de rapoarte de doi bani și discuții sterile. – "România liberă", 2 septembrie 2003

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰