Ministrul Justiţiei: Declanșez procedura de revocare din funcție a Procurorului General Augustin Lazăr
Ministrul Justiţiei prezintă raportul de evaluare a Procurorului General Augustin Lazăr, miercuri, la ora 18.00. Tudorel Toader a făcut anunţul într-o postare pe contul său de Facebook.
Ministrul Justiţiei prezintă raportul de evaluare a Procurorului General Augustin Lazăr, miercuri, la ora 18.00. Tudorel Toader a făcut anunţul într-o postare pe contul său de Facebook.
(Actualizare): Procurorul general, Augustin Lazăr, a reacționat, miercuri seară, după ce ministrul Justiției a prezentat raportul de evaluare a activităţii sale.
Lazăr a susţinut că a respectat prevederile constituţionale. El a amintit şi că în raportul de zilele trecute Comisia de la Veneţia a recomandat revizuirea prevederilor privind revocarea procurorilor de rang înalt.
”Raportul este modul prin care Executivul, prin ministrul Justiţiei, înţelege să respecte independenţa Ministerului Public. La concluziile şi exagerările vizibile şi interesate ale ministrului Justiţiei îmi rezerv dreptul de a răspunde punctual în zilele următoare”, a spus Augustin Lazăr.
Lazăr a susţinut că a respectat prevederile constituţionale în toate acţiunile sale, iar în declaraţii a respectat jurisprudenţa CEDO.
El a precizat că timp de 36 de ani a primit numai calificativul ”foarte bine”.
Augustin Lazăr a numit ”penibile” unele dintre constatările din raportul prezentat de către ministrul Justiţiei.
Iată declarațiile lui Tudorel Toader:
- Raportul este întemeiat în cinci capitole, astfel: temeiul legal, premisele acestui raport, evaluarea in sine, concluzii, propuneri.
- Față de cadrul legal, analiza subsumată evaluării se referă la organizarea eficientă a activității, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităților, aptitudinele manageriale.
- Capitolul 1. Temeiul legal pentru redactare se raportează la articolul 132 din Constituție care spune că procurorii își desfășoară activtatea sub autoritatea Ministerului Justiției.
- Capitolul 2. La capitolul doi, privind premisele acestui raport, fac referire la evaluarea din 2017, survenită ca urmare a deciziei CCR față de faptele, actele DNA referitoare la Ordonanța 13 din 2017. Atunci făceam o evaluarea a procurorului-șef DNA, Laura Codruța Kovesi, dar și a Procurorului general și arătam ceea ce CCR, prin decizia 68, spunea în esență: actele procurorilor de la DNA constitue o încălcare gravă a principiului separării puterilor în stat.
- Declanșarea procedurii de evaluare a procurorului general. În august anunțam public intenția. În 16 martie am cerut Procurorului Gernal să declanșeze procedura de desecretizare a unui protocol secret din 2009. Am trimis atunci, în scris, Procurorului general această cerere. Am primit un răspuns, de asemenea, în scris prin care eram informat despre disponibilitatea demarării procedurii de desecretizare.
- Vreau să subliniez că din 2017 până în august 2018, am înregistrat evoluții pe care le-am considerat de natură de a declanșa procedura de evaluare.
- Capitolul 3. Evaluarea propriu-zisă. Nu din motive de simetrie, evaluarea cuprinde 20 de puncte câte au fost și la procurorul șef al DNA. Puteau să fie și mai multe.
- Primul lucru pe care aș vrea să-l subliniez, faptul că procurorul general a susținut vehement lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului șef de la DNA. A avansat ideea unui conflict între procurori și ministru pentru a încerca să împiedice evaluarea procurorului șef al DNA. Procurorul General nu a dispus nicio măsură de verificare a celor apărute în spațiul public.
- Procurorul general contesta temeiul legal pentru evaluarea procurorului șef al DNA.
- Oare de ce Procurorul general se împotrivea evaluării procurorului-șef DNA? Cred că vroia să reîntâmpine o evaluare a domniei sale. Procesând la evaluarea domniei sale, ne putem cel puțin 2 semne de întrebare.
- Primul se referă la legalitatea numirii Procurorului general în această înaltă demnitate.
- 17 februarie 2016, Ministerul Justiției declanșa procedura de desemnare a candidatului pentru funcția de Procuror general, unul dintre criterii fiind calificativul "foarte bine" la ultima evaluare.
- 15 martie 2016, se înregistrează la MJ candidatura domnului procuror Augustin Lazăr. 21 aprilie, secția de procurori de la CSM avizează favorabil propunerea de numire a MJ. Pe 28 aprilie 2016, președintele României semnează decretul de numire.
- Venind în zilele noastre, constatăm că dosarul de candidatură de la domeniul respect nu s-a identificat care să îndeplinească criteriul calificatul "foarte bine" la ultima evaluare. Lipsea o piesă din dosar; calificatul evaluării pe ultima perioadă.
- Nu exista în dosar evaluarea îndeplinirii criteriilor de performanță profesională. Din dosar, rezultă clar că MJ de la acea dată a făcut propunerea de numire cu nerespectarea criteriilor enunțate.
- Am transmis pe 19 septembrie 2018 la CSM solicitarea de a ne pune la dispoziție rapoartele de evaluare. Ni se răspunde: prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi 21 aprilie 2016. La acea dată președintele a semnat numirea deși nu exista în dosar documentul. Ministrul Justiției de la aceadată a făcut propunerea de numire cu nerespectarea criteriilor legale. La data respectivă, președintele nu a verificar regularitatea procedurii.
- Din documentele pe care le avem nu putem trage concluzia cu certitudine de ce ministrul Justiției a transmis propunerea fără ca dosarul să fie complet, președintele a semnat fără verificarea legalității, nu credem că are vreo legătură numirea fără toate documentele cu un document în care apare o soluție de clasare referitaore la președintele României în funcție.
- Evaluarea 2014-2016: cel evaluat a luat cunoștință de evaluare pe data de 20 septembrie 2018, înainte ca răspunsul în scris să fie remis de CSM Ministerului Justiției.
- Al treilea punct pe care l-am reținut: faptele reținute în sarcina procurorului sef DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general.
- În al patrulea rând: ignorarea situațiilor de criză, încercarea de minimizarea a deficiențelor, încercarea de creditare a altei situații decât a celei existente în realitate.
- În al șaselea rând: discursuri cu caracter politic, acuzații la adresa instituțiilor statului
- În al 7-lea rând: Există legislații penale din UE care sancționeză inclusiv penal fapta de a-i spune cuiva că a fost condamnat cândva. Este o încălcare a deminității persoanei respective .
- În al 8-ea rând: abdicarea de la garanții constituționale.
- Al 10-lea rând: neîndeplinerea obiectivele asumate prin proiectul de management, care a stat la baza numirii sale în funcția de Procuror general. În mandatul dânsului, a crescut numărul delegărilor.
- Concluzia generală a prezentului raport este aceea a necesităţii de revenire la normalitate. Asta înseamnă cunoașterea și respectarea competențelor constituționale, a celor legale și, în același timp, o interpretare și aplicare a legii în baza respectării principiului loialității constituționale.
- O normă juridică se interpretează în sensul Legii fundamentale, în sensul funcţionării autorităţilor, indiferent de rangul pe care îl au. Loialitatea este definită foarte coerent printr-o bogată jurisprudenţă a CCR
- Activitatea lui Lazăr contravine obligațiilor constituționale, astfel nu se mai poate susține ocuparea și exercitatea a funcției de conducere din cadrul Ministerului Public.
- Toate elementelor prezentate susțin gravitatea comportamentelor ale Procurorului general, care, prin manangementul său, a deturnat activitatea Ministerului Public de la rolul său constituțional.
- Sigur că mai există o concluzie, aceea de a rămâne în limitele nu numai a competenţelor şi a loialităţii, ci şi a bunei cuviinţe. Prin urmare, consider că actele şi faptele enumerate, de netolerat într-un stat de drept, demonstrează că activitatea mangerială a lui Augustin Lazăr contravine legalităţii. Nu se mai poate susţine exercitarea de către domnia sa a funcţiei de procuror general. A deturnat activitatea Ministerul Public de la rolul său constituţional.
- Declanșez procedura de revocare din funcție.
Anunţul prezentării raportului a fost făcut printr-un mesaj scurt, de către Tudorel Toader.
Subiectul evaluării lui Augustin Lazăr a fost intens dezbătut în ultimele luni. În urmă cu o lună, întrebat dacă ia în calcul demiterea Procurorului General, Ministrul Justiţiei a răspuns evaziv.
În august, Ministrul Justiţiei spunea că evaluarea nu reprezintă o formă de presiune asupra lui Augustin Lazăr.
În ultimele zile, relaţia dintre Tudorel Toader şi Augustin Lazăr a fost tensionată. Procurorul General s-a arătat foarte critic faţă de ordonanţa privind modificarea legilor justiţiei.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰