Pîslaru, pe Legea salarizării: Riscul de retrogradare la Junk, mai mare decât miza îndeplinirii jalonului PNRR

Pîslaru a explicat că este important ca situația să fie privită și din perspectiva riscurilor fiscal-bugetare, în condițiile în care România a trecut prin evaluări la limită din partea agențiilor Fitch și Moody's. În acest context, ministrul a subliniat că o eventuală creștere a cheltuielilor salariale trebuie făcută cu prudență.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană a atras atenția asupra riscului ca o parte importantă a efortului bugetar să fie împinsă în 2028, an electoral. Recomandarea ar fi ca aplicarea legii să înceapă la 1 ianuarie 2027 și să nu transfere o povară suplimentară spre 2028.

Pîslaru a precizat însă că Executivul european nu stabilește bugetul noii legi a salarizării și nu impune o anumită sumă. Potrivit ministrului, o valoare care ar depăși 8 miliarde de lei trebuie justificată, iar o creștere a anvelopei salariale la peste 12 miliarde de lei a fost descurajată de Comisia Europeană.

"Odată ce înțelegi cerințele sindicatelor, prima întrebare pe care trebuie să ți-o pui e dacă România își permite", a declarat ministrul interimar al Muncii.

Pîslaru a mai spus că, în discuțiile purtate până acum, nu s-a pus problema unor creșteri de taxe. Atunci când au fost analizate eventuale măsuri compensatorii, discuțiile au vizat reduceri de cheltuieli.

Scenariile propuse de sindicate, analizare de Ministerul Muncii

Ministerul Muncii a analizat, de asemenea, scenariile propuse de sindicate pentru a vedea dacă acestea sunt fezabile și dacă respectă condițiile asumate de România prin jalonul din PNRR privind salarizarea.

"Unul din lucrurile pe care Ministerul Muncii le-a făcut este să vadă în ce măsură scenariile care au fost puse pe masă sau sugerate de către sindicate sunt fezabile și pot ține, evident, apa în ceea ce înseamnă zona de condiții pe care le avem în jalonul acesta legat de salarizare", a spus Pîslaru.

În paralel, au fost analizate mai multe variante privind aplicarea legii, inclusiv eșalonarea creșterilor salariale, acordarea unor majorări mai mari pentru anumite familii ocupaționale și începerea aplicării de la o dată ulterioară celei de 1 ianuarie.

"Trebuie să înțelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de prudențialitate și că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma", a afirmat ministrul.

Pîslaru a subliniat și că noua lege trebuie să respecte principiul echității, precum și evaluarea realizată de Banca Mondială pentru funcțiile din administrație, astfel încât o familie ocupațională să nu poată fi ridicată peste nivelul stabilit prin această evaluare.

"Al doilea element foarte important, pentru că am testat repede aceste asumții, este că, dacă vrem într-adevăr să adoptăm această lege, această lege nu este doar o lege de negocieri cu fiecare familie ocupațională în parte și să vedem cine ia mai mult", a spus Pîslaru.

Ministrul interimar al Muncii a mai precizat că proiectul trebuie să includă și un mecanism de control care să împiedice apariția unor deviații majore după intrarea în vigoare, astfel încât problemele apărute în aplicarea Legii 153 să nu se repete.

Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit joi, la Palatul Cotroceni, cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, într-o nouă încercare de a ajunge la un acord asupra reformelor care trebuie finalizate înainte de expirarea termenului din PNRR. Una dintre principalele mize este noua lege a salarizării bugetarilor, asupra căreia partidele nu au reușit până acum să ajungă la un consens.