Bolojan: "Joi sau vineri, ne asumăm răspunderea pe proiectul reformei pensiilor magistraților"

”Din semnalele publice pe care le-am constatat, din faptul că CSM a convocat adunările generale, înseamnă că există premise bune ca să primim un aviz mult mai repede decât termenul maxim de 30 de zile. În aceste condiţii, ne propunem ca săptămâna viitoare, dacă vom primi avizul, joi, în şedinţa de guvern, sau vineri, cel mai târziu, pe data de 28, să declanşăm procedura de angajare a răspunderii guvernului pe acest proiect”, a spus şeful Executivului.

Premierul a precizat că proiectul conţine două elemente importante, care au fost în discuţia publică şi data trecută.

”Primul este termenul de intrare în vigoare şi al doilea este procentul maxim al pensiei din salariul net. Având în vedere că săptămâna trecută am avut o întâlnire convocată de domnul preşedinte cu reprezentanţii magistraţilor, în care s-au discutat aceste aspecte şi având în vedere că am primit solicitarea să extindem perioada de tranziţie, faţă de 10 ani, cu cât era prevăzută perioada de creştere treptată a vârstei de pensionare, de la 48 de ani la 65 de ani, am propus şi am acceptat o perioadă de tranziţie de 15 ani. Prin urmar, în fiecare an care va trece, perioada de activitate se va prelungi cu încă un an şi deci peste 15 ani, practic, ar urma să se ajungă la pensionarea la vârsta standard, fiecare generaţie trebuind să lucreze practic un an în plus în fiecare an, de acum înainte. Am acceptat această solicitare şi alte două aspecte, dar care nu sunt relevante”, a spus Ilie Bolojan.

El a mai afirmat că al doilea aspect important este procentul maxim.

”Am rămas pe procentul iniţial, ca pensia în magistratură să nu depăşească 70% din ultimul salariu net”, a anunţat premierul.

Potrivit premierului, ”sunt trei motive importante pentru care acest proiect a fost promovat, pe de o parte, termenul de 28 care este un termen de respectare a unui jalon şi ţine de accesarea unor fonduri europene iar al doilea element de bază ţine de corectarea unei nedreptăţi, pentru că românii percep că vârsta de pensionare de 48-50 de ani şi pensia de astăzi, care este cât ultimul salariu, sunt aspecte care ţin de nedreptăţi şi trebuie corectate”.

”De asemenea, al treilea element ţine de a avea o economie pusă pe baze sănătoase şi un sistem de pensii care este sustenabil în anii următori”, a completat Bolojan.

”În condiţiile în care nu se va primi avizul, va trebui să aşteptăm acest termen. Sper, deci, aşa cum am încercat în această perioadă, ca toţi cei care suntem implicaţi să avem un comportament responsabil şi să derulăm această procedură în condiţii normale” a mai afirmat Bolojan.

Pachetul fiscal, la baza bugetului pentru 2026

”În ceea ce priveşte pachetul fiscal, suntem în situaţia în care, aşa cum ştiţi, pachetul al doilea a fost întârziat ca urmare a contestaţiilor care a fost depuse la Curtea Constituţională şi ca urmare a deciziei Curţii de a declara articolul care se referă la testarea pantografului a îngajaţiilor de la ANAF, ca neconstituţional. În Parlament, aşa cum ştiţi, au fost scoase acele articole care au fost declarate neconstituţionale, nu s-a făcut nici o altă modificare. Prin urmare, pornind de la premiza că foarte probabil acest pachet, pentru că nu s-a făcut nicio altă modificare, subliniez, va fi declarat constituţional, el parcurgând verificarea la prima contestaţie, şi faptul că s-a dat un termen data de 10 decembrie este un lucru bun, din două motive. Pe de o parte, pentru că acest pachet fiscal stă la baza bugetului pe anul viitor. Pe de altă parte, adoptarea lui ne permite să ne depunem cererea de plată numărul 4, care este în valoare de 2,62 de miliarde de euro”, a spus premierul într-o conferinţă de presă.

Ilie Bolojan a precizat că una din prevederile din pachet se referă la respectarea unui jalon privind taxarea poluării, care dă un discount de aproximativ 20% la impozitarea pe maşinile noi şi vine cu o penalizare de până la 20% pentru maşinile foarte vechi.

”Adoptarea acestui jalon este o condiţie pentru depunerea acestei cereri numărul 4. Prin urmare, imediat ce va fi declarat constituţional, aşa cum am spus, pornim de la premiza că aşa ar trebui să se întâmple, vom depune această cerere în aşa fel încât în cursul lunii februarie, la final, România să-şi încaseze aceşti bani”, a arătat Bolojan, el adăugând că încasarea acestor bani este foarte importantă pentru a asigura investiţiile, pe parcursul anului viitor.

Creşterea impozitelor pe proprietaţi la persoanele fizice

Premierul a a declarat că primele două pachete, cel adoptat în iulie şi cel din august, care parţial a intrat în vigoare şi parţial ar urma să intre în perioada următoare, au avut efecte importante, cu toate constrângerile pe care le-au generat, nu trebuie să fugim de asta, care au însemnat o scădere a consumului uşoară, care au însemnat o creştere de preţuri din punct de vedere al bugetului de stat.

”Aceste măsuri s-au dovedit corecte şi au fost inevitabile. Asta înseamnă că în trimestru al treilea, faţă de trimestrul trei al anului trecut, am încasat bugete mai mari. Au crescut încasările cu aproape 10 miliarde de lei, atât pe componentele de impozit pe venit, de încasări din TVA cu aproape 15% de exemplu, veniturile din TVA cu 11%, iar contribuţiile pe Casa de sănătate, unde aveam un deficit important, cu 8,5%”, a arătat premierul.

El a menţionat că, ”în condiţiile în care, în luna octombrie, de exemplu, a fost o lună care, în comparaţie cu cea din anul trecut, a însemnat o scădere a cheltuielilor la bugetul de stat, ceea ce este un lucru pe care trebuie să-l urmărim lună de lună de acum înainte, cu peste 500 de milioane, ajungând ca faţă de 14,2 miliarde de lei cheltuielile cu salariile în sectorul public, în octombrie anul trecut, la peste 13,6 miliarde, deci cu peste 500 de milioane reducere”.

”Nu putem corecta acest deficit, care anul trecut a fost de 9,4%, anul acesta va ajunge la 8,4% şi anul viitor ne propunem să se apropie de 6%, decât prin măsuri de scădere a cheluielilor, pentru a evita noi taxe şi noi impozite, pe care guvernul nu doreşte să le stabilească”, a ţinut să menţioneze premierul. El a mai spus că acest pachet fiscal, care ar trebui să intre în decembrie, va fi alături de pachetul pentru administraţie, baza bugetului pe anul viitor.

Posturi desfiinţate unde există personal în plus

Premierul Ilie Bolojan a declarat despre componenta de reducere de cheltuieli, pe care o prevede acest pachet de măsuri fiscaă, că, în ciuda tuturor întârzierile şi discuţiile legate de adoptarea lui, ”nu trebuie să fugim de aceste lucruri”.

”Eu cred că adoptarea este necesară în perioada următoare, urmărind câteva principii de bază. Analiza administraţiei arată că peste tot, subliniez, peste tot, este loc de mai bine, şi nici o instituţie nu trebuie să evite evaluarea activităţii şi a modului în care poate să-şi reducă cheltuielile. Aceasta este valabil şi în administraţiile locale, şi în administraţia centrală, în toate ministerele. Asta înseamnă că, acolo unde se dovedeşte că avem personal în plus, acolo unde se dovedeşte că avem oameni care nu performează, care sunt duşi în spate de către alţii şi care îi demotivează pe colegii din sectorul public, aceste posturi nu mai merită să rămână finanţate din bugetele de stat. Ele trebuie desfinţate. Acesta este adevărul”, a anunţat premierul.

”Acolo unde se constată acest lucru, acolo unde pot fi reduse cheltuielile de personal sau nu, corectând acumulări negative, peste tot, trebuie făcut acest lucru, în aşa fel încât, anul viitor, dacă anunţăm la începutul anului un buget şi o ţintă de buget, să avem garanţia că şi la jumătatea anului şi la sfârşitul anului ne apropiem de acea ţintă”, a adăugat Bolojan.

El a menţionat că ”este singura şansă pentru a recâştiga credibilitatea noastră financiară şi bugetară, pentru a ne reduce dobânzile”.

Condiţiile de pensionare a magistraţilor, o problemă a societăţii

Premierul Ilie Bolojan afirmă că adoptarea unei legi care schimbă condiţiile de pensionare a magistraţilor „nu e o problemă de o persoană sau de alta”, ci „este o problemă care ţine de societatea românească şi de realităţi care nu pot fi negate”. El adaugă că, dacă noua propunere legislativă va fi atacată la Curtea Constituţională, speră ca judecătorii CCR să facă o analiză pe fond.

„Nu voi relata discuţiile pe care le-am avut în dialogul de la Palatul Cotroceni, dar vă pot spune că 65% din salariul brut, vă rog să calculaţi, se apropie practic aproape de sută la sută din net, deci peste 90% din net. Or, cred că nici dvs. nu ştiţi situaţii în care, în lumea normală, în lumea de pensii contributive, o pensie este cât ultimul salariu”, a afirmat primul ministru, vineri după-amiază, într-o conferinţă de presă.

Bolojan a subliniat că CCR va decide dacă proiectul propus va fi constituţional, în situaţia în care acesta va fi contestat.

„Sper ca de data asta analiza să fie făcută pe fond. În acest proiect, dar şi în celălalt, am încercat să respectăm toate aspectele care ţin de decizii anterioare ale CCR, în aşa fel încât proiectul să fie declarat constituţional, dar asta rămâne de văzut. Indiferent de ce se va întâmpla, aceasta este o problemă nu a unei persoane, ci este o problemă care ţine de societatea românească şi de realităţi pe care nu le putem nega”, a adăugat premierul.

Companii de stat cu probleme 

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că toate companiile de stat care nu pot fi salvate trebuie închise, iar cele care trebuie menţinute, dar au pierderi trebuie să îşi reducă pierderile. El a explicat că sunt 27 de companii care sunt într-o situaţie dificilă, au capitaluri negative şi doar anul trecut au avut pierderi de 1,2 miliarde, iar acestea mai aculumează din trecut încă peste 5 miliarde. Bolojan a adăugat că sunt 83 de companii care au plăţi restante de 6,5 miliarde de lei, dintre care o treime către bugetul de stat şi restul către companii private.

”Aş încheia cu o problemă care a fost discutată în şedinţa de Guvern de ieri (joi - n.r.), şi anume îmbunătăţirea gestionării companiilor de stat. Companiile de stat gestionează segmente importante din activitatea economică, gândiţi-vă, Energie, Transporturi, alte zone, militar, producţie de armament şi de modul în care acestea sunt gestionate depind subvenţiile pe care le acordăm, care sunt miliarde de lei în fiecare an, depind pierderile pe care ei le înregistrează la bugetul de stat, care din nou sunt de miliarde în fiecare an şi de nevalorificarea unor active importante pe care, odată introduse în circuitul economic, companii private, autorităţi locale le-ar putea pune în valoare”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, într-o conferinţă de presă.

El a explicat ce trebuie făcut cu aceste companii.

”Şi atunci am identificat un pachet de companii unde, atât de la nivel guvernamental, de la nivel de ministere, de la nivel de AMEPIP, dar şi de la conducerile acestor companii, trebuie să intervenim ca începând de anul viitor, deci de la începutul anului, nu de la sfârşitul anului, cum am păţit anul acesta, să punem în practică planuri care să îmbunătăţească activitatea acestora. Cele care nu pot fi salvate trebuie închise, cele care trebuie menţinute, dar au pierderi trebuie să-şi reducă pierderile, trebuie să îşi îmbunătăţească serviciile, trebuie să facă reforme. Avem companii - 27, care sunt într-o situaţie dificilă, au capitaluri proprii negative. Doar anul trecut au avut pierderi de 1,2 miliarde şi mai acumulează din trecut încă peste 5 miliarde”, a transmis premierul.

El a completat spunând că, dacă nu vor fi luate măsuri, acestea vor rămâne în continuare o ”gaură neagră”.

De asemenea, premierul a subliniat că sunt companii cu pierderi sistemice.

”Avem, de asemenea, alte întreprinderi publice care au pierderi sistematice. Sunt cam 83 de companii care au plăţi restante de 6,5 miliarde de lei, dintre care 30% sunt către bugetul de stat şi diferenţa către parteneri companii private şi aşa mai departe. E nevoie să intervenim în aceste companii pentru că ele beneficiază de subvenţii importante, doar în 2024 au încasat peste 8 miliarde de lei subvenţii şi fiecare leu care se economiseşte din aceste subvenţii l-am putea duce în Educaţie, în Sănătate sau în alte investiţii. Avem companii care, deşi trebuiau să prezinte planuri de redresare, nu şi-au prezentat nici pe anul acesta planurile. E greu de gândit cum sunt toleraţi şi nu vom intra în anul viitor fără să avem aceste planuri de restructurare încheiate în luna decembrie, în aşa fel încât să nu mai ajungem în această situaţie”, a anunţat Ilie Bolojan.

El a precizat că reforma companiilor de stat este o necesitate.

”De asemenea, avem societăţi mai mici, cu mai puţini salariaţi, care sunt în situaţia în care nu mai desfăşoară activităţi care au fost conforme obiectului lor de activitate de la înfiinţare şi care pot fi închise fără niciun fel de probleme, că sunt doar o sursă de cheltuieli pentru bugete. Am stabilit aceste liste de companii, responsabilitatea va fi la fiecare minister care reprezintă autoritatea tutelară şi la un grup de lucru care va fi coordonat de către doamna vicepremier Oana Gheorghiu. Reforma companiilor de stat este o necesitate şi trebuie să o facem şi va fi un element de bază, inclusiv pe componenta de buget pentru anul următor”, a  transmis Ilie Bolojan.

Sancţiunile americane asupra Lukoil

Premierul Ilie Bolojan a explicat, vineri, efectele sancțiunilor americane asupra rafinăriei Petrotel Lukoil și a rețelei de benzinării asociate, precum și măsurile pe care le ia Guvernul pentru a asigura continuitatea aprovizionării și protecția angajaților.

„Termenele intră în vigoare la date diferite. Pentru rafinăria Lukoil, care este pe o anumită entitate juridică, intră în vigoare acum. Rafinăria este în mentenanță. Din evaluarea experților de la Energie, practic sunt stocuri suficiente în perioada actuală și următoare pentru ca aprovizionarea cu benzină și motorină să funcționeze fără ca această rafinărie să fie în activitate. Prin urmare, România va fi solidară cu Statele Unite și cu celelalte țări ale Uniunii Europene pentru a pune în practică aceste sancțiuni”, a spus premierul.

Bolojan a explicat că mentenanța presupune lucrări necesare, însă sancțiunile ar putea bloca anumite plăți, iar deciziile de operare și gestiune rămân responsabilitatea conducerii companiei.

„Rețeaua de benzinării are un termen la jumătatea lunii decembrie, are o pondere de peste 20% ca număr de benzinării în România și așteptăm ca până atunci să se deruleze negocierile între posibilii cumpărători ai acestei rețele și proprietar”, a spus Bolojan.

Guvernul pregătește un act normativ prin care România își va stabili propriul mecanism de sancțiuni.

„Există un act normativ pe care luni îl vom publica în transparență, care este într-o fază avansată, prin care România își stabilește un mecanism de sancțiuni care completează actualul cadru și ne permite să punem sancțiuni doar pentru deciziile adoptate de țările UE, astfel încât săptămâna viitoare acesta să fie adoptat. Funcție de evoluția situației vom decide în luna decembrie dacă acest mecanism va fi activat sau nu. Activarea trebuie să țină cont de realitățile din piață”, a spus premierul.

„Implicarea Guvernului în administrarea unor astfel de active înseamnă răspunderi importante care se pot întoarce împotriva Guvernului. Mecanismul pe care îl avem înseamnă supravegherea activității în așa fel încât să ne asigurăm că afacerile acestor companii se desfășoară independent și că banii care sunt încasați sau fluxurile financiare nu duc către Rusia”, a adăugat Bolojan.

„În ceea ce privește colaborarea dintre Lukoil și RomGaz în Marea Neagră, am luat măsurile necesare pentru ca RomGaz să nu fie afectată de aceste sancțiuni”, a încheiat premierul.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰