România a votat "pentru" noua hartă a lumii, deși Kievul reclamă că peninsula Crimeea apare în culorile Rusiei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
România a votat pentru redesenarea hărții lumii la ONU, deși Ucraina a atras atenția că peninsula Crimeea apare în culorile Rusiei pe noua proiecție cartografică. Rezoluția, susținută în special de statele africane, a fost adoptată cu 164 de voturi pentru, unul împotrivă și șase abțineri. Printre țările care au ales să se abțină s-au numărat Ucraina, Republica Moldova, Estonia, Lituania și Georgia, toate din fosta URSS. SUA au votat împotrivă.
Adunarea Generală a ONU a adoptat vineri, cu o majoritate covârșitoare, rezoluția "Corectarea hărții” (Correct the Map), inițiată de statele africane și susținută inclusiv de Bahamas și Franța. Documentul urmărește promovarea unor hărți care redau mai fidel suprafața reală a continentelor și recomandă în special utilizarea proiecției Equal Earth în locul tradiționalei proiecții Mercator.
Rezoluția a fost adoptată cu 164 de voturi pentru, unul împotrivă și șase abțineri. Singurul vot împotrivă a venit din partea Statelor Unite.
România, în tabăra celor 164
România a votat pentru redesenarea hărții, în timp ce Ucraina s-a abținut.
Din punct de vedere formal, votul de la ONU nu modifică granițele și nu recunoaște suveranitatea Rusiei asupra Crimeei sau asupra altor teritorii ucrainene ocupate.
Reprezentanta Uniunii Europene a subliniat, de altfel, că rezoluția este limitată la educație, conștientizare și alfabetizare geografică și nu afectează problemele privind suveranitatea, statutul teritorial sau frontierele recunoscute internațional.
Cum au votat ţările ONU
Ucraina s-a abținut din cauza Crimeei
Votul capătă o miză geopolitică prin poziția Ucrainei. Reprezentantul Kievului a precizat că Ucraina nu se opune obiectivului general al rezoluției, însă are o problemă cu modul în care proiecția Equal Earth reprezintă teritoriile ucrainene ocupate temporar de Federația Rusă.
În mod particular, Ucraina a atras atenția asupra Crimeei, anexată ilegal de Rusia în 2014 și nerecunoscută ca teritoriu rusesc de comunitatea internațională.
Potrivit poziției prezentate la ONU, reprezentarea cartografică a teritoriilor ocupate este "total inacceptabilă" și contravine rezoluțiilor anterioare ale Adunării Generale privind nerecunoașterea anexării Crimeei de către Rusia.
Astfel, deși rezoluția nu are ca obiect frontierele internaționale și nu schimbă statutul juridic al niciunui teritoriu, Ucraina a considerat suficient de problematică reprezentarea grafică a teritoriilor sale pentru a se abține de la vot.
Ce urmărește, de fapt, ONU
Rezoluția pornește de la o dispută veche în cartografie. Proiecția Mercator, creată de cartograful flamand Gerardus Mercator în 1569, este extrem de utilă pentru navigație, însă deformează dimensiunea relativă a teritoriilor pe măsură ce acestea se află mai departe de Ecuator.
Un exemplu devenit celebru este Groenlanda. Pe hărțile bazate pe Mercator, insula pare comparabilă ca dimensiune cu Africa, deși în realitate Africa este de aproximativ 14 ori mai mare decât Groenlanda.
Noua proiecție Equal Earth încearcă să corecteze această distorsiune. Africa apare mult mai mare, în timp ce Europa, Groenlanda și alte regiuni aflate la latitudini ridicate ocupă proporțional mai puțin spațiu.
Inițiatorii africani ai rezoluției susțin că problema nu este doar una tehnică. Hărțile sunt folosite în școli, presă, documente oficiale și platforme digitale și influențează modul în care oamenii își imaginează lumea.
Togo, care a prezentat rezoluția în numele statelor africane, a argumentat că reprezentarea disproporționată a continentelor contribuie la o percepție dezechilibrată asupra Africii și a potențialului său economic, social și geopolitic.
Uniunea Africană a adoptat deja proiecția Equal Earth în luna martie, iar inițiativa a fost apoi dusă la nivelul ONU.
