Video Alergia la ambrozie îți poate dicta ce pui în farfurie. Medicii recomandă să evitaţi următoarele alimente
Alergia la ambrozie nu mai este doar despre strănut și ochi înlăcrimați, ea poate ajunge să îți dicteze şi ce pui în farfurie. Din cauza unei erori de calcul a sistemului imunitar, corpul confundă proteine din alimente banale precum pepenele, bananele, castraveții, dovleacul, oregano sau semințele de floarea-soarelui cu polenul periculoasei plante. Agresivitatea acestei afecțiuni a atins cote alarmante, victime îi cad chiar și copii de un an.
Soţul Andei trăieşte coşmarul alergiei la ambrozie de 10 ani.
"Greu, sincer, si pentru cei din jurul lui. Daca strănută toata ziua, e tot timpul cu nasul înfundat, tragedie, pentru că oricum şi dacă foloseşti din astea de nas, chiar şi cu antihistaminic, degeaba", spune femeia.
În urmă cu patru ani, s-a trezit alergic şi la crustacee, iar de atunci situaţia s-a agravat.
"Cred că dacă dezvolţi sensibilitate ajungi cumva să le ai pe toate la un moment dat chiar să faci astm, adică știu că soțul meu e aproape sa facă astm, tocmai din cauză că de-a lungul timpului s-au accentuat simptomele", explică Anda, soţia bărbatului.
Pe unii, simptomele severe i-au trimis la medic
Tot cu alergia la ambrozie se chinuie şi Andreea. A aflat de ea abia după ce simptomele severe au trimis-o la medic.
"Mâncărimi ale ochilor, nas înfundat, secreții ale ochiilor și îmi afectează foarte mult calitatea vieții. Somnul, randamentul la muncă, mai ales acum în perioada aceasta când este sezonul", menţionează Andreea.
Spre norocul ei, antihistaminicele o ajută. Dar în cazul băieţelului ei, cu simptome mult mai grave, medicul a decis să înceapă terapia de desensibilizare.
"Înseamnă că ia o pastilă pe o perioadă de 3 ani și după o să intre într-o remisie. Momentan, doctorul nu mi-a prescris. Sunt întâi pe din astea ușoare antihistaminice. Vedem acum că merg în septembrie din nou la control", povesteşte Andreea.
Ce sfătuiesc medicii alergologi
Alergologii tratează sensibilitatea cu antihistaminice, pastile sau picături. Ajută, însă, şi mai mult să evitaţi expunerea.
"Ar trebui să stăm mai puțin afară sau să nu alergăm să facem jogging-ul în perioada în care bate vântul mai intens când ne întoarcem acasă trebuie să ne spălăm bine cu apă, pur și simplu, să ne spalăm și să îndepărtăm de pe față și să facem un pic de gargară și să clătim și nasul cu ser fiziologic sau apă de mare ca să îndeptăm polenul de pe mucoase", explică Mihai Craiu, pediatru.
Din păcate, alergia la ambrozie este atât de agresivă încât ea deschide calea spre noi alergii la fructe, legume sau condimente. Cu alte cuvinte, poţi ajunge să nu mai mănânci pepene, banane, castraveţi, dovlecei, să nu îţi mai condimentezi mâncărurile cu oregano, coriandru sau piper.
"În compoziția legumelor și fructelor există particule asemănătoare pe care sistemul imunitar le confunde, le recunoaște ca fiind identice cu celelalte și reacționează printr-o reacție imunologică exagerată", explică Poliana Leru, alergolog.
Simptomele alergiilor încrucişate nu sunt deloc de neglijat
"Tumefiere, senzație de prurit, mâncărime, jenă, uneori și dificultate de înghițire, pot fi și manifestări de tip cu hipotensiune, cu tahicardie, cu stare de rău, care pot să fie asimilate cu debutul unei reacții anafilactice", menţionează Poliana Leru, alergolog.
Dezvoltarea necontrolată a ambroziei ar trebui ţinută în frâu de administraţiile locale. Legea obligă toţi proprietarii să distrugă planta de pe terenurile lor. Dar nu toate primăriile curăţă buruienile şi nu toate dau amenzi.
Suntem în zona retrocedată a parcului IOR și aici, în câțiva metri pătrați, am numărat 10, poate 15 plante de ambrozie care sunt aproape de înflorire. Zona este una intens circulată, la 20 de metri se află stația de autobuz de pe Nicolae Grigorescu, iar la 10-15 metri se află strada Constantin Brâncuși.
Aproape 6% din populaţie suferă de alergie la ambrozie. Unii pacienţi răspund foarte bine la imunoterapie, un tratament care trebuie administrat între trei şi cinci ani, dar care poate face ca simptomele să nu mai apară deloc. Imunoterapia nu este, însă, decontată şi mai şi costă până la 700 de lei pe lună.
