Video Fenomenul produselor "High Protein", între marketing şi nevoie reală. Explicaţiile nutriţioniştilor
În ultimii ani, moda "high protein" a acaparat lumea. Peste tot, numai asta auzi: câte proteine are, cât mai am de consumat până la finalul zilei? Ceea ce se găsea, până nu demult, în shakeul culturistului sau în sălile de forţă, se află astăzi în aproape orice coș de cumpărături. De la iaurt și pâine, până la înghețată și chipsuri, aproape toate produsele au... o versiune high protein. Dar cât este nevoie reală și cât este marketing? Ce se întâmplă atunci când exagerăm, de exemplu, cantitatea zilnică de proteină?
Din sălile de sport, febra "hight protein" a cuprins toată planeta. Pe internet, în magazine, în restaurante, toată lumea caută, obsesiv, alimente bogate în proteină. Ce a început ca o dietă dedicată sportivilor și culturistilor s-a transformat într-un fenomen alimentar la scară largă.
Andreea şi-a schimbat stilul de viaţă în urma unui diagnostic grav, primit la 20 de ani. A început să facă sport şi să aibă grijă şi la alimentaţie. Aşa a ajuns să cunoască toate produsele High Protein.
"Slăbisem foarte mult, am avut 47 de kg, nu arătam bine. Am început să studiez puţin despre sănătatea femeii şi ce beneficii aduce sportul cu adevărat. Am foarte mare grijă la produsele din comerţ. Undeva la 90 de grame de proteină consum, după antrenament sau pe parcursul zilei. Din soia, lactate, mănânc şi peşte, linte şi năut", a afirmat Andreea.
De la dietă pentru sportivi la fenomen global
Pentru alţii, în schimb, isteria "extra-protein" a pornit de pe Internet. Influenceri şi pasionaţi de fitness sau de nutriţie recomandă un astfel de regim alimentar, pentru controlul greutății, tonifiere și energie. În plus, produsele de genul acesta sunt uşor de găsit şi pot înlocui o masă principală atunci când ziua nu ne mai ajunge.
"Încerc în ultimul timp, am văzut asta la băiatul meu. Am încercat şi am văzut că sunt mai uşoare şi mai săţioase", a spus o doamnă.
Produse din toate categoriile au acum versiuni îmbogățite, de la lactate la dulciuri. Iar consumatorii le pun în coș, convinși că fac o alegere mai sănătoasă.
Batoane proteice cu diferite texturi şi zeci de sortimente, pentru toate gusturile, apoi chifteluţe cu adaos proteic, caşcaval, chefir, cafea şi cereale. În multe dintre aceste alimente proteina se găseşte deja în mod natural. Menţiunea de High Proitein de pe ambalaj poate fi în anumite situaţii inclusiv o strategie de marketing. De aceea, e important să verificăm eticheta şi lista de ingrediente pentru că nu toate proteinele sunt la fel, iar sursa lor poate face diferenţa.
High Protein: alegere sănătoasă sau modă alimentară?
Dar ce este, de fapt, fenomenul High Protein? Trend, strategie de marketing sau necesitate reală?
"Când vorbim despre marketing, cuvântul crează uşor impresia de sănătos. Promite ceva foarte simplu, saţietate, controlul poftei şi sprijinul unui stil de viaţă foarte activ. Filtrul cotrect este în felul următor: cantitatea de proteină per porţie, cantitatea de kcal şi cantitatea de zahăr. Este o piaţă reală! Este o piaţă în creştere, însă eticheta vinde mai mult decât nutriţia de multe ori", a declarat Dan Marc, specialist consum.
Specialiștii spun că o cantitate prea mare de proteină, mai ales în cazul copiilor sau al celor care au anumite afecţiuni, poate dezechilibra organismul.
"Pe termen lung pot să apară niște afecțiuni la nivelul ficatului și rinichiul, atunci când se consumă cantități foarte mari de alimente bogate în proteine sau se recurge la suplimente nutritive, acestea pun o presiune mai mare și un stres mai mare pe organele care sunt implicate în digestia acestor proteine. Există și riscul să fie transformate în grăsime într-un proces mai larg, adică te poți îngrășa și mâncând proteine mai multe, alături de carbohidrați", a afirmat Dr. Şerban Damian, medic nutriţionist.
Un adult ar trebui însă să ţină cont de mai multe aspecte, cum ar fi stilul de viaţă şi numărul de kilograme. De exemplu, o femeie are nevoie zilnic în jur de 0,8 grame de proteină per kilogram. Un bărbat, ceva mai mult, 1 gram - raportat la fiecare kg. Asta în cazul persoanelor sedentare. Sportivii trebuie să dubleze această cantitate.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
