Video Giulia avea doar 22 de ani când stresul a început să-i afecteze corpul: "Aveam cearcăne, slăbisem"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Trăim în secolul vitezei, iar asta ne ocupă tot timpul și ne stresează. Rulăm pe pilot automat, fără să realizăm că de la stres până la problemele grave de sănătate este un pas atât de mic încât uneori nici nu ne dăm seama când îl facem. Înţelegem abia atunci când corpul nostru refuză să funcţioneze cum trebuie sau, în cazuri extreme, se declanșează o boală. NU este un mit! Cum putem să combatem efectele stresului, într-un material marca Observator 16.
"Tocmai ies de la clinică medicală… din cauza stresului îmi cade părul".
"În ultimul timp, avem multe şi mari perioade stresante. Asta e viața în ziua de astăzi".
Facturi, deadline-uri la job, griji pentru copii, probleme de familie. Stresul a devenit un stil de viaţă pentru mulţi dintre noi şi unul dintre cei mai mari inamici ai sănătăţii noastre. Un duşman tăcut şi invizibil care ne distruge lent, dar sigur.
Patru din zece români recunosc că sunt stresaţi
"Stresul afectează sistemul nervos, care afectează sistemul hormonal și apoi imunitatea este influențată și apoi corpul este influențat. Ne este afectat somnul, simțim oboseala permanentă, ne trezim mai obosiţi decât ne-am culcat, avem insomnii. Simțim că trebuie să ne izolăm. Simțim nelinişte, nu mai avem chef să ne îngrijim", a explicat Anca Boalcă, psiholog.
"Stresul este zilnic, nu ai ce să-i faci. La muncă, când trebuie să plăteşti salariile, când trebuie să plăteşti taxe şi impozite la stat când tragi linie şi nu mai rămâne nimic", a spus o persoană.
Cum ne îmbolnăveşte stresul
Pentru grijile care ne macină zilnic plăteşte corpul. Specialiştii spun că din cauza stresului suferă creierul, dar şi inima, sistemul digestiv sau pielea.
"Sunt multe afectiuni dermatologice care apar sau se agravează în perioadele stresante. Cea mai frecventă este dermatita seboreica. Apar acele leziuni în mod special pe scalp, dar şi pe faţă, în zona centrală, cu pete roşii şi cu descuamare. Uneori apar boli cronice, cum este psoriazisul", a subliniat Amalia Elena Anghel, dermatolog.
Şi în cazul Giuliei, primele semne au apărut pe piele, imediat după ce s-a angajat. Dorința de a se adapta rapid și de a performa la noul loc de muncă s-a transformat într-o presiune uriaşă.
Giulia a ajuns la burnout la doar 22 de ani
"Aveam 22 de ani, era prima corporaţie, mi-a dat puţin daună. Când am început trainingul și trebuia să învăț multe noțiuni, era și în limba engleza. Mare parte din stres se adună și creează multă tensiune la nivel de corp chiar şi pe partea mentală, am multe dureri de cap şi în perioadele de stres îmi apar roseaţa pe mâini, eczemă", a declarat Giulia, o tânără de 26 de ani.
Au urmat şi alte semnale de alarmă.
"Uit să mănânc, intru în starea de stres şi nu îmi dau seama. Poate nici nu beau apă. Aveam cearcăne, slăbisem cu toate că eu nu îmi dădeam seama. Răsuflam mai greu. Am decis să îmi iau o vacanță, să nu intru pe social media, să citesc, să îmi calmez sistemul nervos şi prin alimentaţie. Am fost şi la psiholog. Trebuie să comunici cu corpul tău și să-l asculți", a mai precizat Giulia.
Tot mai multe infarcte apar la persoane tinere
Privind înapoi, Giulia a înțeles că a ajuns la burnout pentru că a ignorat semnalele de alarmă și s-a forțat dincolo de limite. A avut totuşi noroc, stresul poate avea urmări mult mai grave.
"Cam 25% din infarctele de miocard care au loc în România sunt la persoanele care au vârsta de sub 45 de ani", avertizează un medic cardiolog.
"Trebuie sa știm să identificăm stresul: care sunt sursele noastre de stres, apoi să ne dezvoltăm o strategie prin care să îl limităm. Persoanele care sunt în contact cu ele, își cunosc foarte bine nevoile, resursele psihice au un grup social bine ancorat sunt persoane care fac faţă mai ușor stresului", a adăugat Anca Boalcă.
"Stresul trăiește cu mine de la o zi la alta, chiar și în somn. Când simt că îmi apar iritații sau dureri de cap, încerc să fac efort fizic", a transmis o persoană.
Ce putem face pentru a reduce efectele stresului
Activităţile care scad cortizolul, cresc endorfinele şi ne oferă control asupra musculaturii sunt armele cele mai eficiente împotriva stresului. Atenţia la alimentaţie este şi ea importantă, somnul suficient şi tehnicile de relaxare..
"Pentru a lupta cu stresul trebuie să fim calculaţi, să ne schimbăm mentalitatea", susţine un bărbat.
"Putem să ne integrăm măcar o dată la 2 zile 30 de minute de efort fizic de intensitate moderată care să ne compenseze stresul. Putem să facem de 2 ori pe săptămână o activitate relaxantă", a punctat dr. Ştefan Busnatu, cardiolog.
Chiar dacă nu apare pe certificatul de deces, stresul cronic este responsabil pentru declanşarea şi agravarea bolilor care fac cele mai multe victime la nivel global: infarctul, AVC-ul și cancerul.
