Video Patru scenarii după victoria AfD în Germania. Schimbări în şcoli: Cer limba rusă şi modificarea istoriei

Formaţiunea Alternativa pentru Germania a câştigat alegerile din regiune cu aproape 44% de procente, în timp ce Uniunea Creştin-Democrată a cancelarului Friedrich Merz nu a reuşit să ajungă nici măcar la 20 la sută: are putin peste 17%. Liderul formațiunii de extremă dreapta, Ulrich Siegmund, are nevoie, deci, de alianţe pentru a ocupa prima funcţie în land. Dar pentru asta trebuie să facă o serie de compromisuri. BSW, un formaţiune cu o ideologie socialistă în chestiunile economice, dar care împărtăşeşte opoziţia Alternativei pentru Germania în privinţa migraţiei şi poziţiile pro-ruse, anti-ucrainene, ar putea să dea o mână de ajutor.

Ulrich Siegmund mai are o varianta la dispoziţie, una pe care ar prefera-o potrivit declaraţiilor, respectiv să ia parlamentari la bucată din alte partide, astfel încât să obţină numărul de mandate necesare pentru o majoritate absolută. Cancelarul German Friedrich Merz s-a declarat şocat de rezultate, dar spune că nu-şi va schimba politicile, doar le va explica mai bine. S-a grăbit însă să decreteze că rezultatul va schimba Germania şi va avea consecinţe chiar la nivel international.

Deja vicepreşedintele AUR Dan Dungaciu a postat rezultatul alegerilor din judeţul german cu întrebările retorice: "Nu e cazul să vorbim serios şi despre România. Cât vă mai trebuie ca să vă treziţi?".  AfD a promis deportarea din primul minut a migranţilor ca politică fundamentală, iar daca ne uitam pe datele din acest land, sunt si peste 11.000 de români înregistraţi acolo.  

Dincolo de temerile că extrema dreaptă ar putea ajunge din nou la putere la nivel naţional, germanii se confruntă in continuare cu probleme de securitate şi sabotaje, inclusiv în Saxonia, unde - în ultimele 3 zile - au fost găsite încă 9 dispozitive explozive artizanale plasate în apropierea unor linii de înaltă tensiune, ceea ce duce totalul la 21 de bombe artizanale de când tot vorbim despre ameninţările la adresa infrastructurii energetice.

În prezent, poliţia germană caută un bărbat care a trimis scrisori prin care și-a asumat responsabilitatea pentru mai multe atacuri asupra rețelei electrice. În locuinţa acestuia au fost găsite mai multe bombe artizanale, însă individul nu a fost capturat în acest moment.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Tudor Dan Ancuţa, analist de politici publice și consilier parlamentar în Bundestag, care a acordat un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta

- Aș vrea să ne ajutați întâi să accesibilizăm puțin sistemul electoral din Germania. Ce reprezintă scrutinul ăsta, pentru că la noi, de exemplu, sunt alegeri locale toată odată. Aici sunt în săptămâni diferite, se întind pe parcursul unor luni. Explicați-ne puțin, cum e el construit și care e miza unui astfel de scrutin. 

- În Germania există trei tipuri de alegeri: Alegerile federale, pe care, în general, le urmărim cel mai atent. Sunt alegerile care decid cine devine următorul cancelar. Apoi, Germania este împărțită în 16 state federale. Fiecare din acestea are propriul parlament. Iar, pentru acest parlament, pentru a-l vota, se organizează alegeri, care au fost, pentru Saxonia-AnhaltI Ina, exact aceste alegeri care au fost în weekendul trecut. Și mai există alegerile locale, pe care le știm, unde îți alegi primarul și consilierii locali, exact ca în România, ca în fiecare județ. 

- Deci, aici ar fi cea mai apropiată comparație, cu alegerile parlamentare de la noi. Doar că ele se produc defalcat. Se întâmplă defalcat scrutinurile astea. Nu pentru toate cele 16-17 landuri, câte sunt, deodată.

- Oarecum, da. Sunt niște alegeri parlamentare. Practic, competențele pe care le au guvernul federal și guvernele regionale sunt împărțite. Unii au mai multă putere în anumite domenii. De exemplu, în guvernul federal, în domeniul externelor, mult mai multă putere. Pe când guvernele regionale n-au atât de multă putere în domeniul externelor, dar au în domeniul educației, de exemplu. Și de aici intervine și felul în care EVZ şi-a făcut campanie foarte mult pe politici federale, pe care acum, practic, nici nu le pot implementa în sine, pentru că nu au competența pentru a face asta. 

- Bun. Și atunci, care ar fi, în acest land, prerogativele principale, pentru care concurează cei care merg în alegeri? 

- Prerogativa principală absolută este educația. Dacă la nivel federal, Ministerul Educației și ministrul Educației, în general, sunt personaje secundare sau chiar terțiare, în regiuni, în parlamentele regionale și în guvernele regionale, ministrul Educației este, practic, a doua figură cheie după prim-ministru. Iar l-ați și menționat în videoul pe care l-am văzut, Hans-Peter Tillschneider urmează, cel mai probabil, dacă AfD-ul reușește să facă guvernul, să devină următorul ministru al Educației. 

- Și atunci, care ar fi măsurile pe care le poate lua, fără să încalce, nu știu, Constituția la nivel național, un astfel de Ministru al Educației Regional, din ceea ce deja AfD-ul a enumerat? 

- Cele două măsuri pe care, practic, sau cele mai periculoase, să zic așa, pe care AfD-ul le propune, sunt, odată, modificarea programei școlare, pentru a nu mai avea un focus pe al Doilea Război Mondial și pe istoria Holocaustului. Practic, pentru AfD, această politică pe care ei o numesc a rușinii față de istorie, asta trebuie să se încheie. Tillschneider avea o vorbă că trebuie să se învețe mai mult despre Bismarck decât despre Hitler, deși se învață suficient despre amândoi. Adică nu e vorba că despre unul nu se învață. Iar a doua chestie pe care vor să o implementeze, au în programul politic foarte clar spus că limba rusă este o limbă foarte cosmopolită, vorbită de peste 200 de milioane de oameni în lume, deci trebuie introdusă în școli. Ceea ce aduce o direcție. 

- Bun, am ajuns la punctele nevralgice ale politicii acesteia. Haideți să ne întoarcem puțin și să ne explicați şi care este relevanța demografică, să-i spunem, la nivel național a acestui land. Cât e el de mare, cât e el de mic, cu cât e el de reprezentativ pentru direcția națională. 

- Saxonia-Anhalt este unul din cele mai mici landuri ca populație din Germania. Este de asemenea un land care din anii 1990, după ce s-a făcut reunificarea, au pierdut enorm de multă populație, aproape 30%, 28% din populația Saxoniei-Anhalt a plecat în general înspre vestul Germaniei sau alte landuri din est. Așa că, din punct de vedere demografic, nu este acum cel mai relevant land. 

Nu putem să spunem "gata, a câștigat AfD-ul în Saxonia-Anhalt, vor câștiga peste tot". Dar sondajele și la nivel național nu arată strălucit, să zic așa, pentru partidele tradiționale. AfD-ul este pe primul loc în practic toate sondajele care au apărut în ultimele luni și există și câteva sondaje care fac și o separare între cum se votează în Germania de fosta Germanie de Est și în fosta Germanie de Vest. Iar și doar dacă ne uităm doar la Germania de vest, AfD-ul este tot pe primul loc. AfD-ul nu mai este un fenomen doar al estului Germaniei și chiar dacă în vest sunt semnificativ mai slabi, nu ajung nicăieri la 40%, în general sunt pe la 20-25%, este totuși un sfert din populația Germaniei de vest. 

- Care sunt explicațiile pentru seducția aceasta mult mai mare, aproape dublă, față de nivelul național în Saxonia-Anhalt? 

- În primul rând vedem în Saxonia-Anhalt cum ziceam, o regiune săracă, o regiune care se depopulează, în care frica faptului că își vor pierde avuția pe care au reușit oamenii să și-o strângă în ultimii 30 de ani după ce au scăpat de comunism. Au frica aceasta că s-ar putea să-și piardă această avuție, să-și piardă casele. Apoi mai sunt probleme particulare care au legătură și cu migrația. 

Există o frică foarte mare de migrație, mai mult sau mai puțin justificată. În Saxonia-Anhalt sunt foarte puțini migranți per total în comparație cu restul țării. Dar există probleme specifice, de exemplu în câteva orașe mari în care piața locuințelor a scăzut foarte mult sau s-a subțiat foarte puternic după războiul din Ucraina când au venit o serie de refugiați care au fost plasați în acele locuințe care erau libere, inclusiv în acele orașe. 

Și sunt familii care, de exemplu, au copii care au ajuns la 18 ani, vor să se mute, să plece la facultate în Magdeburg, în Hale, în orașele mari din Saxonia-Anhalt, dar nu-și găsesc locuințe. Pentru că fie nu există, fie au devenit prea scumpe pentru a-și mai permite. Și în același timp vedem și un land unde nivelul de trai a stagnat, inflația crescând, chiar într-un fel în ultimii ani, practic puterea de cumpărare a oamenilor a scăzut, iar asta este o reacție pe care ei o au atât față de situația aceasta economică, cât și față de un guvern federal relativ nepopular, nu relativ, foarte nepopular în acest moment.

A apărut luni un sondaj în care Friedrich Merz și guvernul pe care îl conduce are o susținere de doar aproximativ 10%, adică o părere pozitivă a oamenilor în jur de 10% din populație, ceea ce este infirm. 

- Cât a contat filonul acesta pro-rus în alegeri? Cât a contat faptul că a existat această componentă pro-rusă, nu?, pomeneați de introducerea limbii rusă în școli, AfD altminteri notoriu că se opune ajutorului pentru Ucraina și își dorește recalibrarea, reluarea relațiilor cu Rusia. Cât a contat pentru alegătorul din Saxonia-Anhalt? 

- A contat mult pentru că AfD-ul acuză practic guvernul federal că prin faptul că Germania susține Ucraina, a dispărut gazul rusesc din mixul de energie german, acest lucru a dus la creșterea prețurilor și vedem la AfD de multe ori această diferență când sunt alegeri în vestul Germaniei, deodată sunt foarte pro-americani, dar pro-MAGA zona aceea și nu vorbesc deloc despre Rusia pentru că știu că electoratul din vest, chiar și acela să zic așa deschis către AfD, nu este fan Rusiei și deodată cum au apărut, cum s-au terminat alegerile din vestul Germaniei, care au fost la începutul acestui an și-au reorientat discursul către Rusia și au redeschis poarta aceasta către Rusia. Este un joc pe care îl fac intenționati și conștienți că electoratul din estul Germaniei rezonează și are și cumva o legătură nostalgică cu Rusia. 

- Au existat surprize în ceea ce privește profilul alegătorilor după datele defalcate pe care le-am văzut din secțiunea Anhalt? 

- În principiu n-au existat mari surprize dar ce se poate vedea pentru că victoria a fost atât de categorică, este că practic au susținere în absolut toate, nu contează ce nivel de educație, au oamenii, nu contează ce nivel de avuție, singurul loc unde AfD-ul nu este categoric pe primul loc în Saxonia-Anhalt este la persoane peste 70 de ani.

- Deci nu este pe primul loc acolo? 

- Nu este pe primul loc. Acolo este la egalitate cu CDU în toate celelalte categoriile de vârstă este la distanță pe primul loc, dar la categoria 70 plus sunt la egalitate iar acolo sunt mulți oameni care spun că nu vor să facă experimente cu landul ăsta, ei vor să-și trăiască practic pensia în liniște și nu vor revoluții și alte povești.

- Realist vorbind de acum înainte care sunt scenariile? Va guverna AfD alături de alianța aceea cu viziuni poate chiar de extremă stângă sau care sunt scenariile? 

- Sunt practic patru scenarii să zic în total. Ar exista varianta în care AfD-ul se lasă tolerat sau face chiar o coaliție împreună cu alianța lui Sahra Wagenknecht, de care ați menționat. Este posibilă dar în acest moment Sahra Wagenknecht și partidul ei se lasă destul de greu vor evident să primească ceva la schimb pentru această susținere. Mai există varianta care ar fi cea mai de preferat pentru AfD de a reuși să fure sau să cumpere unu-doi deputați de la CDU, de la creștini democrați, să-i atragă spre ei și să aibă prin acest lucru majoritatea necesară în al treilea tur de scrutin pentru prim-ministru.

Dacă se va ajunge acolo nu știu lista de la CDU, toți deputații CDU au intrat pe listă n-au câștigat niciun mandat direct, așa că lista este destul de curatoriată să zic așa. În general sunt oameni destul de apropiați de conducere și conducerea e foarte clară că nu vor să coopereze cu AfD-ul în niciun fel.

A treia variantă ar fi, și asta aş zice că este cea mai improbabilă, o alianță a tuturor celorlalte partide împotriva celor de la AfD. Dar este și atunci cu un prim-ministru de la CDU, doar că CDU avea probleme să se lase tolerat doar de partidul de stânga ex-comunist Linke, dacă-i să mai vină alături și putiniștii de la Sahra Wagenknecht.

Iar al patrulea scenariu, care la cum arată situația exact în momentul acesta, pare să fie cel mai probabil scenariu,  se ajunge în parlament la o situație de pat. Niciuna din părți nu reușește să-și impună un prim-ministru și va ține așa în jur de 4-5 spre 6 luni de zile. Abia după 6 luni de zile s-ar putea face alegere anticipate.

Mai există o șansă să faci alegeri anticipate după al doilea tur de scrutin pentru prim-ministru, cam în 24 de zile ar trebui din punct de vedere legal, dar acolo cel mai probabil iar e nevoie pentru a face alegerile anticipate de o majoritate absolută pe care nicio parte nu o are. Așa că cel mai probabil se va ajunge la o perioadă foarte, să zic așa, instabilă politic, dar în această perioadă actualul prim-ministru, care a fost și candidatul CDU pentru funcție va rămâne interimar în funcție pentru cât e nevoie până să fac alegere anticipate.

- Prim-ministru regional. Care va fi impactul anticipaţi dumneavoastră, după cum anticipați dumneavoastră asupra politicii naționale a Germaniei?

- Vor exista multe discuții și au început deja în interiorul CDU despre cum, sau care au fost de fapt problemele și care a fost problema principală pentru care au pierdut atât de mult, trebuie totuși zis, AfD-ul s-a mai mult decât dublat, iar CDU a pierdut mai mult de jumate din voturile pe care le-au avut ultima dată. Şi evident putem să ne uităm la faptul că candidatul CDU n-a fost cel mai popular. Guvernul nu este, nu era guvernul regional, nu era văzut foarte bine, guvernul federal iar este are o imagine proastă în acest moment.

Dar cel mai probabil în interiorul CDU acum se dă o luptă pentru putere, pentru cine va controla Saxonia Anhalt pentru următorii ani. Există mai mulți candidați acolo. Actualul ministru de Finanțe, unul din vicepreședinții grupului parlamentar al CDU, iar aceștia doi, ministrul de Finanțe este susținut de cancelarul Merz, vicepreședintele grupului parlamentar nu este susținut de cancelarul Merz.

Există mai multe dinamici să zic așa, dar momentan încă este da, să zic așa contained, e încă ținut în frâu această dezbatere, nu a explodat complet. Baza partidului și mai ales, să zic așa tineretul CDU este foarte revoluționar în acest moment și ar vrea să se schimbe absolut tot, dar nu au nici pe departe încă majoritatea necesară pentru a îl pune în pericol cu adevărat pe Friederich Merz.

- E un land cu, sau mă rog, e un rezultat în acest land cu puterea de tracțiune ca locomotiv pentru AfD la nivel național? 

- Da, pentru că în două săptămâni mai sunt două seturi de alegeri. Sunt alegerile din Berlin unde AfD-ul nu joacă un rol atât de important dar în același timp sunt alegerile din Mecklenburg-Vorpommern în care sunt o luptă foarte strânță în acest moment între socialdemocrații și AfD social-democrații având și acum premierul, prim-ministrul regional.

Iar dacă SPD-ul dacă social-democrații nu reușesc să câștige asta pentru că acum au văzut oamenii ei, uitați, se poate, AfD-ul poate să câștige și așa mai departe și se simt şi mai motivaţi să iasă la vot, s-ar putea să existe probleme la nivelul național, la nivelul de coaliție între creștin-democrați și social-democrați pentru că ambele partide vor zice, drumul pe care l-am ales împreună, drumul acesta de compromis între cele două partide nu este de succes, iar ambele partide au viziuni foarte diferite.

CDU vrea reforme și care înseamnă, na, sunt niște reforme grele, un pic de austeritate pentru a relansa economia iar social-democrații zic că asta nu este calea cea bună pentru a relansa economia și că trebuie investi mai mult în social-democrație.

- Pentru că ați văzut deja felul în care liderii AUR de la noi încercă să paraziteze rezultatul alegerilor din acest land, județ i-am spus eu, ca să înțeleagă telespectatorii mai bine. Care poate fi impactul sau, mă rog, puterea simbolică tot așa de tracțiune pentru mișcarea de extremă dreapta din România? 

- Norocul în România e că nu avem alegeri prea curând. Depinzând de ce se întâmplă. Dar dacă ar fi alegeri anticipate în perioada următoare, evident că și în România lumea jubilează la ideea că a câștigat AfD, deși ar afecta românii din Germania enorm, dacă AfD ar ajunge la guvernare, dar în același stil s-ar simți și ei, românii  votanții AUR și al partidelor de extremă dreaptă de prin România, s-ar simți motivați să iasă la vot, să dea o palmă politicii tradiționale, să zic așa și politicienilor din partidele tradiționale