Video Mănânci puțin, dar te îngrași? Greșelile alimentare care se adună peste zi fără să-ți dai seama
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Sunt zile în care ajungem acasă, de la birou, şi avem senzaţia că nu am mâncat nimic peste zi. Un biscuit la cafea, un covrig pe fugă, un baton de ciocolată și o gustare în metrou nu par a fi mese, dar puse cap la cap, ne schimbă radical nu doar alimentaţia, ci şi corpul. Şi aşa putem ajunge să ne îngrăşăm fără să ne dăm seama. Medicii nutriţionişti au observat trei mari greşeli alimentare în meniul zilnic al angajatului român: prea multe gustări nesănătoase, o confuzie mare între poftă şi foame, apoi tentativa de a repara cu mâncare sănătoasă, dar în exces.
"Când sunt obosită am tendinţa să mănânc mult mai mult şi dulciuri în general". "Nu prea am orele fixe la mese, variază mult, nu mănânc dimineaţa, ba nu mănânc seara", au spus oamenii.
Sunt doar câteva dintre greșelile pe care le facem zi de zi. Câteodată nici nu le conștientizăm. Se numeşte mâncat compulsiv, iar de cele mai multe ori, apare din cauza poftei, nu a foamei. Problema apare atunci când ronțăitul dintre mese devine un obicei.
Cum ajungem să mâncăm 1.500 de calorii fără să ne dăm seama
Biscuiţi, covrigei, ceva dulce şi, pentru mai târziu, nişte popcorn. Deşi par puţine, toate acestea laolaltă, iată, avem un coş aproape plin cu ronţăieli...Şi atunci rămâne o întrebare simplă: cât mâncăm, de fapt, fără să ne dăm seama?
Să luăm un exemplu: un biscuit şi un covrig lângă cafea, o pungă de chipsuri la prânz, în fugă, la birou, şi un desert pentru energie spre finalul programului. Aşa ajungem acasă, la cină, cu aprope 1.500 de calorii ingerate peste zi, aproape fără să ne dăm seama. Şi aproape zero valori nutriţionale.
În medie, o femeie adultă are nevoie de aproximativ 2.000 de calorii pe zi pentru a-și menține greutatea.
"Sar peste micul dejun de fiecare dată. Mănânc pe fugă ce apuc, junk food uri în general. Orele târzii la care apuc să mănânc", a afirmat o femeie.
Cristian: Am ieşit din regim şi trebuie să îmi fac pofta.
Reporter: Ai ţinut regim?
Cristian: Da.
Reporter: Cât?
Cristian: Aproape un an.
Reporter: Acum cum te simţi?
Cristian: Că ar merge nişte covrigei sau chipsuri.
"Una dintre principalele greșeli pe care le văd eu la oameni este că în prima parte a zilei nu se alimtentează. O a doua greşeală este că îşi stabilesc nişte reguli rigide în materie de alimentatie, stabilesc mâncarea bună sau rea. Pofta şi saţietatea nu sunt acelaşi lucru. Stomacul poate spune gata, e de ajuns, dar creierul să spună nu m-am săturat", a afirmat Cristina Fedorovici, psiholog.
Cum apare mâncatul compulsiv
Aşa ajungem într-un cerc vicios. Iar când peste toate se adaugă stresul, oboseala și ritmul alert de zi cu zi, cădem și mai ușor în capcana mâncatului compulsiv.
Un obicei cu care se confruntă şi Alina Șerban, singura regizoare din România selecționată la Festivalul de Film de la Veneția. Am găsit-o în parc, cu laptopul la ea, lucrând. Spune că, în perioadele aglomerate, îi este și mai greu să-și controleze pofta de mâncare.
"Cred că mănânc mai mult decât trebuiie şi mănănc emoţional. La stres..chiar şi la bucurie, chiar dacă nu trebuie eu sărbătoresc cu mâncare. Când nu dorm destul mănânc şi mai mult, e un cerc vicios. Muncesc peste cât ar trebui şi supapa mea devine mâncatul. După ce termin cu festivalul de film de la veneţia, unde reprezint România, promit solemn să am mai multă grijă", a spus Alina Şerban, regizor.
Soluţia nu este să "reparăm" în câteva zile greşelile acumulate în săptămâni, poate chiar luni. Mâncatul conştient şi reposabil nu trebuie să fie dietă, ci un stil de viaţă.
"Principiile de bază ar fi aşa, în primul loc echilibrul. Nu există totul sau nimic. Nu există o dietă perefctă. De exemplu să creştem numărul de legume, mesele de fructe. Să încerci să introduci micul dejun. Să încerci să dormi mai mult. Trebuie să fim moderaţi în tot ce mâncam, inclusiv la alimentele care sunt marketate ca bio, fără zahăr, fără unei de palmier şi ele trebuie moderate", a explicat dr. Ramona Dobre, endocrinolog.
Totuşi, ca să repari greşelile alimentare, nu e suficient să îmbunătăţeşti doar meniul de peste zi.
"Multe dintre ele ţin de relaţiile noastre apropiate, de cât de văzută mă simt în cuplu, de cât de bine mă simt printre prieteni, dacă am o viaţă socială, cât de bine ma simt de colegii mei la job. Mâncarea ajunge pt unii oameni să fie singura recompensă. Să facem cât mai multe lucruri care ne aduc bucurie şi nu să rămânem doar în faţa frigiderului că este la îndemână", a conchis Cristina Fedorovici.
Mâncatul haotic şi nesănătos nu are efecte doar pe cântar. În timp, poate duce la probleme digestive, lipsă de energie și, dacă devine un obicei, poate crește riscul unor boli precum diabetul sau afecțiunile cardiovasculare.
