11 august, Sfântul Nifon, patriarhul Constantinopolului. Sărbătoare cu cruce neagră în calendarul ortodox
Marţi, 11 august 2026, este prăznuit Sfântul Nifon, patriarhul Constantinopolului, sfânt cu care, în general, oamenii sunt mai puţin familiarizaţi.
Sfântul Ierarh Nifon s-a născut în ţinutul Peloponez, din sudul Greciei, în perioada 1434-1440. Conform crestinortodox.ro, a primit la botez numele Nicolae. Este tuns în călugărie de vestitul pustnic Antonie, moment în care primeşte numele Nifon.
În 1483 este chemat la slujirea arhierească, în scaunul de Mitropolit al Tesalonicului, iar după numai trei ani ajunge patriarh al Constantinopolului în locul lui Simeon, trecut la cele veşnice.
Sultanul Baiazid al II-lea l-a îndepărtat din scaun în 1488. Sfântul Nifon ajunge în Mănăstirea Sfântului Ioan Prodromul (Botezătorul) din insula prezentă în faţa oraşului Sozopolis (Bulgaria de azi). Aici a ridicat un schit şi a petrecut până în 1496, când a fost chemat din nou la conducerea Patriarhiei Ecumenice. După numai doi ani şi câteva luni, este din nou exilat de turci în Adrianopol. Aici îl va cunoaşte pe domnitorul Radu cel Mare al Ţării Româneşti (1495-1508). Radu cel Mare îl va aduce în 1504 în Ţara Românească pentru a conduce şi reorganiza Biserica. O însoţire nelegiuită la Curtea Domnească a lui Radu cel Mare, între sora acestuia şi un boier moldovean căsătorit, a făcut ca Sfântul Nifon să se retragă la Mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte, apoi la Mănăstirea Dionisiu, unde îşi va da duhul pe 11 august 1508.
Când Neagoe Basarab ajunge domnitor, aduce moaştele Sfântului Nifon în Ţara Românească, spre curăţirea şi ştergerea greşelii lui Radu Vodă.
Sfântul Nifon este primul sfânt canonizat pe pământ românesc şi cel care a alcătuit Rugăciunea de Dezlegare care se citeşte la Slujba înmormântării. Un mare dar oferit de către Sfântul Ierarh Nifon spiritualităţii şi culturii noastre este apariţia trilogiei macariene: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) şi Tetraevangheliarul (1512), toate tipărite la îndemnul său.
