Video Carnea de porc românească, pe cale de dispariţie. Dezastrul a început în urmă cu 4 ani: pesta porcină a făcut prăpăd, iar autorităţile au fost părtaşe

Noiembrie 2018. Imaginile din primele localităţi în care se descoperise pesta dădeau fiori. Crescătorii au privit înmărmuriţi cum, peste noapte, mii de porci le-au fost luaţi din gospodărie şi sacrificaţi într-o încercare heirupistă de a opri răspândirea virusului. În Rusăneşti, Olt oamenii au ieşit pe străzi şi şi-au strigat disperarea. "Au fost 3 cazuri. Şi din 3 cazuri care a avut boală, a făcut în jur la 29 de case că a zis că trebuie aşa. Au făcut testul, nu a găsit la nimeni", a declarat Camelia Tabacu.

Importăm de 5 ori mai multă carne decât trimitem la export

Proprietarii nu au putut opri masacrul. În tot acest timp, spun oamenii, pădurile din jurul satelor gemeau de cadavre de mistreţi. "Şi atunci, şi acum tot de la porcii mistreţi e cel mai mare pericol", a declarat Alexandru Chirea, primar Rusăneşti. În 2018, de teamă că îşi pierd porcii, mulţi i-au tăiat şi i-au băgat în congelator. Alţii,  pe baza unor ponturi, i-ar fi vândut chiar înainte ca molima să fie anunţată în România. Printre ei şi fiul lui Liviu Dragnea. Peste 360.000 de porci au fost sacrificaţi în toată ţara, iar sumele alocate pentru despăgubirea celor mai bine de 8.400 de proprietari au ajuns la aproape 240 de milioane de lei.

Vezi și

La 4 ani de atunci, prin sate rar mai găseşti crescători care să se încumete să îngrijească mai mult de un animal. "Atât timp cât importăm 80% din cantitatea de carne care se consumă, vă daţi seama. Nu prea mai au curaj să investească", a declarat Alexandru Chirea, primar Rusăneşti. Resemnaţi, au închis fermele una câte una. În Dolj, de exemplu, cel mai mare crescător de mangaliţa ne mai poate arăta porcii doar pe firma de la poartă.

Mai exact, în pragul Crăciunului trecut, când, în baza unei suspiciuni de pestă, omul a fost nevoit să se supună deciziei DSV de a-i fi sacrificate toate animalele. Nici până acum nu a primit vreun rezultat al analizelor. În loc de marfă, fermierul recunoscut pentru mezelurile cu atestat de produs tradiţional le-a oferit clienţilor scuze. "N-aş vrea nimeni să fie în pielea aia, atunci, la momentul ăla. Pentru că poate de multe ori, astea sunt nişte afaceri de familie, cum e la mine. Din care trăim din ea", a declarat Dorin Vârcan, producător. Dincolo de propria pierdere, producătorii ar vrea să ştie cine e de vină pentru că la raft sunt tot mai puţine produse autohtone. Analiza Curţii de Conturi spune că Autoritatea Natională Sanitar Veterinară. Medicii veterinari spun însă că instituţia are puteri limitate şi este doar ultima verigă dintr-un lanţ al slăbiciunilor.

"Rămâne în Curtea Ministerului Agriculturii, Ministerului Apei şi Pădurilor pentru că dumnealor trebuiau să fie mai eficienţi privind vânarea mistreţilor", a declarat Dorin Ganea, medic veterinar. Cum au reuşit alte state să ţină pesta departe şi să-şi protejeze fermierii? Au luat măsuri dinainte ca boala să le intre în ţară. Noi, am ignorat avertismentele transmise încă din 2016 de specialiştii europeni, arată Curtea de Conturi. "În toate ţările europene, Germania, Polonia, Franţa, dacă ştiţi, au făcut garduri speciale la graniţe. Au împuşcat, au chemat, da? La noi, în România lucrurile, din câte ştiţi si dumneavoastră, stau invers", a declarat Dorin Ganea, medic veterinar.

Şi am rămas doar cu pierderile. Sute de milioane de euro cheltuite pentru plata despăgubirilor şi o piaţă inundată de importuri. Importăm de 5 ori mai multă carne decât trimitem la export. Iar premiantă în această categorie este carnea de porc. Numai în 2020, valoarea importurilor de carne de porc a depăşit suma de 600 de milioane de euro. ANSVSA nu a oferit un punct de vedere pentru Observator în legătură cu auditul Curţii de Conturi. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰