Cât poate trăi omul? Între bariera de 122 de ani și promisiunea cercetătorilor de a controla îmbătrânirea

În prezent, cea mai vârstnică persoană în viață validată de Guinness este Ethel Caterham, din Regatul Unit, născută la 21 august 1909 și verificată la 1 aprilie 2026 la vârsta de 116 ani și 223 de zile. În România, Ilie Ciocan, născut în 1913, este considerat cea mai vârstnică persoană validată din istoria țării, după ce a depășit recordul anterior de 111 ani și 219 zile, deținut de Dumitru Comănescu.

Această realitate biologică aparent de netrecut este susținută și de datele statistice. În octombrie 2024, o cercetare amplă publicată în prestigioasa revistă Nature Aging, intitulată „Implausibility of Radical Life Extension in Humans in the 21st Century”, a reaprins dezbaterea despre limitele reale ale vieții umane. Autorul principal, profesorul S. Jay Olshansky, cercetător la University of Illinois Chicago, alături de colaboratorii săi, a analizat datele demografice și tabelele de mortalitate din perioada 1990–2019 pentru unele dintre populațiile cu cea mai mare longevitate din lume, inclusiv Japonia, Franța, Spania, Italia, Hong Kong și SUA.

Studiul lui S. Jay Olshansky arată că marea revoluție a sănătății publice din secolul XX, care a adăugat aproape 30 de ani la speranța de viață prin igienă, vaccinuri, antibiotice și progrese medicale, s-a plafonat.  Începând cu anul 2010, creșterea speranței de viață în țările dezvoltate a încetinit la sub doi ani per decadă. Potrivit autorilor, probabilitatea ca o persoană născută astăzi să devină centenară în acest secol este de maximum 15% pentru femei și doar 5% pentru bărbați în majoritatea populațiilor analizate.

Totuși, studiul lui S. Jay Olshansky din Nature Aging conține o clauză de excepție crucială: prelungirea radicală a vieții este implauzibilă în acest secol, „cu excepția cazului în care procesele fundamentale de îmbătrânire biologică pot fi încetinite în mod semnificativ”.

O nouă generație de cercetători și biotehnologi susține că biologia corpului uman este, în esență, un cod complex, dar decodabil.

„Speranța mea este că, în următorii 20 până la 30 de ani, vom trăi într-o lume în care îmbătrânirea va fi ceva ce poate fi controlat”, afirmă Dr. Alex Zhavoronkov, fondator și CEO al Insilico Medicine, o companie aflată în avangarda biotehnologiei mondiale.

Declarația lui Zhavoronkov a fost făcută în februarie 2025, în cadrul forumului „Breakthrough Technology Dialogue”, găzduit de Bank of America în Singapore, unde el a prezis că nu numai că va deveni un lucru obișnuit să trăim până la 120 de ani, adică până aproape de limita maximă de viață documentată până acum, dar și să trăim bine până la această vârstă, prin extinderea perioadei de viață sănătoasă, nu doar a duratei totale de viață.

 

Cercetător și antreprenor în biotehnologie, Alex Zhavoronkov este fondator al Insilico Medicine, companie care folosește inteligența artificială pentru descoperirea de medicamente și pentru identificarea biomarkerilor îmbătrânirii. În 2015, Zhavoronkov a semnat un pariu de 1 milion de dolari în acțiuni Insilico Medicine, legat de supraviețuirea până la 100 de ani, un gest simbolic prin care a vrut să arate cât de mult mizează pe progresul științei longevității.

Viziunea lui  Alex Zhavoronkov este susținută și prin investiții în proiecte de longevitate aflate la granița dintre cercetare, medicină și biotehnologie aplicată. Printre acestea se numără The Cat Health Company, startup fondat de cercetători români și axat pe dezvoltarea de terapii pentru prelungirea vieții sănătoase a pisicilor, proiect prezentat anul trecut la Congresul Internațional de Longevitate de la București. Compania a atras în 2025 o finanțare de 1,2 milioane de dolari, cu participarea lui Alex Zhavoronkov, alături de alți investitori specializați în longevitate.

În paralel, pe segmentul uman, unul dintre cele mai importante rezultate ale Insilico Medicine este Rentosertib, un medicament candidat pentru fibroza pulmonară idiopatică, descoperit cu ajutorul inteligenței artificiale și ajuns în studii clinice de fază IIa, cu rezultate publicate în 2025 în Nature Medicine.

Toate aceste terapii inovatoare, tehnologii bazate pe AI, cercetări despre biomarkerii îmbătrânirii și noi validări clinice vor fi prezentate publicului larg și comunității medicale din România și Europa de Sud-Est.

Pe 24 septembrie, Biblioteca Națională a României va găzdui ediția a doua a Congresului Internațional de Longevitate de la București, cel mai așteptat eveniment dedicat cercetării longevității din Europa de Sud-Est. Organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, congresul va reuni cercetători de talie mondială în domeniul longevității, alături de specialiști, medici și reprezentanți ai comunității științifice și medicale din România.

Evenimentul științific este integrat în cadrul Longevity Expo Forum Fest, cel mai mare târg dedicat longevității, organizat de Antena 3 CNN și Longevity Magazine, în perioada 24-26 septembrie 2026.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage