Decăderea unui mare campion

Era atât de aproapiat de Nadia Comăneci, încât risca totul doar ca să îi aducă bomobane. Dan Odorhean şi-a petrecut tinereţea, printre campioni. A fost unul dintre ei, coleg de generaţie cu cea mai mare gimnastă a noastră

Pe atunci câştiga medalii de aur. Dar viaţa l-a dărâmat. Din campion mondial a ajuns om al străzii. Trăieşte printre gunoaie şi şobolani. Şi mănâncă din tomberoane.

El este Dan Odorhean, un fost campion. Coleg de generaţie cu Nadia Comăneci. Acum, a ajuns la 52 de ani, e al nimănui. Nimic nu mai aminteşte de marele campion.

E murdar, iar mâinile şi picioarele îi tremură de frig, foame şi neputinţă. Ochii mai prind viaţă doar când vorbeşte despre gimnastică.

O accidentare i-a fracturat însă destinul. Tendon ahilian. În 1985, la Reşiţa, în cantonament. Trebuia să plece în Japonia, la Campionatul Mondial de la Tokio.

De atunci a muncit pe unde a apucat, a pierdut tot ce a avut şi a căzut în patima băuturii. Iar totul s-a dus în jos. Foarte jos, până pe stradă.

Pe Dan Odorhean clubul Steaua l-a făcut locotenent. Acum, el nu ştie singur nici dacă mai e om. Acum 30 de ani a primit titlul de Maestru emerit al sportului şi Meritul Sportiv Clasa 1. A pierdut şi medalii şi diplome odată cu tot ce avea. Şi, oricum, spune Dan Odorhean, nu i-ar fi ţinut de foame. Doar din când în când amintirile îl mai încălzesc.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰