Ilie Bolojan, despre întâlnirea cu șefa CCR: "Se încearcă să se facă din țânțar armăsar"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Premierul interimar Ilie Bolojan a răspuns controverselor stârnite de întâlnirea cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Acuzat că discuția ar putea ridica semne de întrebare privind relația dintre politic și justiție, Bolojan a spus că este o exagerare şi a respins orice suspiciune de imixtiune, subliniind că astfel de întâlniri sunt firești atunci când trebuie rezolvate probleme administrative între instituții.
Premierul Ilie Bolojan, aflat azi în vizită în județul Bihor, a comentat întâlnirea cu preşedinta Curţii Constituţionale a României (CCR), Simina Tănăsescu, care a generat un val de reacţii din partea mai multor instituţii ale sistemului judiciar din România, precum Consiliul Superior al Magistraturii, preşedinţi de curţi de apel, tribunale şi judecătorii.
Prima reacţie a lui Ilie Bolojan
"Vedeţi, de multe ori se încearcă să se facă din ţânţar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă", a precizat Bolojan.
Premierul a adăugat că, atunci când o persoană ocupă o funcţie publică, are tot felul de întâlniri, inclusiv cu reprezentanţi ai sistemului judiciar, dar că acest lucru nu înseamnă că a rezolvat cauzele care erau pe rol.
"Atunci când eram preşedinte de Consiliu Judeţean (n. red. Consiliul Judeţean Oradea), am avut întâlniri din nou pentru a rezolva probleme şi mi-aduc aminte că Parchetul dorea să-şi facă un sediu. Şi am avut întâlniri din nou cu reprezentanţi ai conducerii Parchetului şi am identificat un teren şi le-am pus terenul la dispoziţie pentru a face sediu. Dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Aşa este şi în astfel de cazuri şi mai mult de atâta n-are rost să vă spun", a mai spus Ilie Bolojan.
Explicaţiile CCR
Şi CCR a acut o reacţie duminică, precizând că întâlnirile cu reprezentanţi ai autorităţii executive au ca obiect exclusiv aspecte care ţin de buna organizare, administrare şi desfăşurare a activităţii instituţiei, în limitele competenţelor prevăzute de lege.
Conform sursei citate, funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale presupune, pe lângă atribuţii jurisdicţionale, şi atribuţii administrative, organizatorice şi de reprezentare, prevăzute de art. 9 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
"În exercitarea acestor atribuţii, întâlnirile preşedintei Curţii Constituţionale cu reprezentanţi ai autorităţii executive au ca obiect exclusiv aspecte care ţin de buna organizare, administrare şi desfăşurare a activităţii instituţiei, în limitele competenţelor prevăzute de lege", a transmis CCR.
De asemenea, preşedinta Curţii a reafirmat "ferm şi categoric" că nicio cauză aflată pe rolul Curţii nu face şi nu poate face obiectul unor discuţii în afara cadrului procedural şi legal în care aceasta urmează să fie soluţionată.
"Totodată, conduita constantă şi publică, precum reperele etice şi profesionale ale preşedintei Curţii Constituţionale, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura şi obiectul demersurilor administrative desfăşurate în exercitarea atribuţiilor funcţiei", a mai transmis CCR.
Şefa ICCJ, Lia Savonea, o critică pe șefa Curții Constituționale, Simina Tănăsescu
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de judecătoarea Lia Savonea, o critică pe șefa Curții Constituționale, Simina Tănăsescu susținând că o asemenea situație "nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale".
"Explicațiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia și nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spațiul public și la nivelul autorității judecătorești. În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigențelor de independență, imparțialitate și transparență și consideră necesară clarificarea imediată și completă a circumstanțelor în care a avut loc această întrevedere", a transmis, luni, Instanța supremă condusă de Lia Savonea într-un comunicat de presă.
Potrivit ICCJ, situația prezintă "o gravitate instituțională aparte", în condițiile în care Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către Ilie Bolojan, iar președinta CCR participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător.
"Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți. Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional. Autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci și pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influență sau aparență rezonabilă de influență. Din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării acelorași exigențe de independență, imparțialitate și transparență la nivelul oricărei jurisdicții sunt legitime și reflectă o preocupare instituțională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiție", se explică în comunicatul citat.
În opinia ICCJ, "caracterul echivoc al conduitei" președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții.
"Împrejurările în care s-a desfășurat întrevederea reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil", a indicat Instanța supremă.
Conform acesteia, "o asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale". "Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate", a mai transmis ICCJ.
Acuzaţiile CSM
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), condus de Gheorghe-Liviu Odagiu, a cerut clarificări publice referitoare la întâlnire, arătând că, în astfel de situaţii, răspunsul instituţional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparenţă şi clarificare publică. Potrivit unui comunicat postat, duminică, pe pagina de Facebook a CSM, informaţiile cu privire la întâlnirea dintre cei doi au generat întrebări legitime referitoare la contextul şi obiectul acestei întrevederi.
"Potrivit datelor vehiculate public, întâlnirea ar fi avut loc în biroul preşedintelui Senatului, într-o perioadă în care Curtea Constituţională urma să se pronunţe asupra unor cauze cu relevanţă instituţională semnificativă, inclusiv pentru formaţiunea politică reprezentată de domnul Ilie Bolojan. Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, în astfel de situaţii, răspunsul instituţional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparenţă şi clarificare publică", arată CSM.
Consiliul subliniază că independenţa unei jurisdicţii nu este garantată exclusiv prin normele sale de organizare şi funcţionare, ci "depinde în mod esenţial de conduita persoanelor care o reprezintă, precum şi de capacitatea instituţiei de a înlătura, prin explicaţii clare şi complete, orice suspiciune rezonabilă privind existenţa unor raporturi incompatibile cu exigenţele de imparţialitate".
"În cazul Curţii Constituţionale, această exigenţă este cu atât mai importantă cu cât hotărârile sale produc efecte obligatorii pentru toate autorităţile statului, sunt aplicate în mod direct de instanţele judecătoreşti şi, în numeroase situaţii, privesc în mod direct organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, inclusiv aspecte precum statutul magistraţilor, regimul salarizării sau soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională în care este implicată autoritatea judecătorească", punctează CSM.
De asemenea, Consiliul aminteşte că, în 2018, Elena-Simina Tănăsescu, la acel moment consilier prezidenţial, şi-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curţii Constituţionale. "Poziţia exprimată public la acel moment a evidenţiat necesitatea ca asupra activităţii Curţii Constituţionale să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni. Este firesc ca acelaşi standard de exigenţă să fie menţinut în mod constant, indiferent de funcţiile deţinute sau de contextul instituţional", precizează Consiliul Superior al Magistraturii.
Astfel, CSM apreciază că se impun clarificări publice cu privire la împrejurările în care a avut loc întrevederea, natura acesteia, raţiunea desfăşurării sale în biroul preşedintelui Senatului, precum şi temele care au făcut obiectul discuţiilor.
"O asemenea clarificare este necesară, în primul rând, pentru protejarea autorităţii Curţii Constituţionale şi pentru menţinerea încrederii publice în imparţialitatea şi integritatea deciziilor sale. Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă că încrederea în instituţiile statului şi în actul de justiţie presupune aplicarea consecventă a aceloraşi standarde de independenţă, imparţialitate şi transparenţă, indiferent de instituţia sau persoanele vizate", se mai arată în comunicatul citat.
Mesajele preşedinţilor curţilor de apel şi cei ai tribunalelor
Preşedinţii curţilor de apel din ţară şi cei ai tribunalelor au cerut şi ei clarificări. "Independenţa şi imparţialitatea justiţiei presupun nu numai absenţa oricărei influenţe exterioare, ci şi înlăturarea oricărei aparenţe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparenţa reprezintă, din această perspectivă, o garanţie esenţială a încrederii publice în actul de justiţie", se arată în scrisoarea semnată de preşedinţii tribunalelor din România.
Magistraţii spun că lipsa de transparenţă care înconjoară asemenea întâlniri ale preşedintelui Curţii Constituţionale cu reprezentanţi de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic "este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicţie constituţională".
"Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenţei de imparţialitate, element fundamental al justiţiei constituţionale, şi poate produce consecinţe grave asupra percepţiei publice privind corectitudinea şi neutralitatea deciziilor Curţii", susţin preşedinţii tribunalelor.
În scrisoarea menţionată se face referire la precedentul din anul 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, la acel moment consilier prezidenţial, şi-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curţii Constituţionale.
Deşi Administraţia Prezidenţială a negat existenţa oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este "inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curţii Constituţionale".
"Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual. Pentru înlăturarea oricărei speculaţii şi pentru protejarea încrederii publice în jurisdicţia constituţională, considerăm necesară clarificarea informaţiilor apărute public, cu privire la existenţa şi cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfăşurării sale în biroul preşedintelui Senatului, precum şi la scopul şi temele discutate", precizează documentul citat
