Video În martie spunea că şi-ar "tăia o mână" să scape de păcănele. Opt luni mai târziu, Robert şi-a vândut casa pentru a băga banii în aparate

Robert: Mi-e gândul la ele zilnic. Dacă am pierdut ieri, azi mă gândesc cum să joc. Aş vrea, mi-aş tăia o mână să scap de ele.

Pe Robert l-am întâlnit în martie, când legea proaspăt aseară era doar o propunere în Parlament. L-am sunat din nou astăzi. N-a vrut să vorbească. Era supărat, frustrat şi dezamăgit. Şi-a vândut casa pentru bani de păcănele. Nu-i doar povestea lui.

Cristina Filip, reporter Observator: Avem peste un milion și jumătate de dependenți de jocuri de noroc şi pariază în fiecare zi cel puţin un milion de euro. Au și unde, avem 12.000 de săli cu peste 80.000 de aparate. Ceea ce pentru dependenți e o chestiune de noroc, pentru stat e o afacere profitabilă. În fiecare an le intră speciala: 600 de milioane de euro taxe din industrie.

Vezi și

Legea anti-păcănele obligă casele de pariuri şi cazinourile să ţină un aşa-numit registru al autoexcluşilor

O listă pe care se trec, de bunăvoie, cei care nu vor să mai fie primiţi la jocuri de noroc, în speranţa că vor scăpa de obsesie. Cine intră, însă, în registru, nu mai poate să ceară să fie scos.

Florin Roman, inițiator: Dacă îţi recunoşti această dependenţă şi soliciţi acest lucru vei apărea în acest registru fără a putea fi radiat. Iar în cazul minorilor acest lucru poate să fie semnalată de către părinţi. În termen de 30 de zile de la promulgare, Oficiun Naţional pentru Jocuri de Noroc este obligat să vină cu normele de aplicare.

În România există o singură asociaţie care vine în sprijinul dependenţilor. Se numeşte Joc responsabil, iar directorul ei crede că legea anti-păcănele nu va putea opri, singură, un fenomen cumplit.

Ovidiu Iosif, director Joc Responsabil: Atâta timp cât nu este cuplat cu un tratament de specialitate, această restricție își pierde valabilitatea. Individul se duce în altă parte, online, jocuri ilegale pentru că el are o problema medicală netratată.

Doru Gheorghiu, consultant industrie: Nevoia patologică de a juca poate să-l determine pe respectivul individ să se îndrepte spre jocuri care nu sunt organizate legal.

Dependența de jocuri de noroc. Poveştile care ajung la urechile terapeuţilor sunt adevătare drame

Cristina Andrei, psihoterapeut: Unul dintre jucători îmi spunea că soţia lui însărcinată în luna a opta nu ştia că apartamentul în care uma să aducă copilul nou născut nu mai este al lor. Îl amanetase pentru a-şi acoperi datoriile de joc.

Statul are de unde să ia bani pentru programe de consiliere ale dependenţilor de jocuri de noroc. Dar nu s-a hotărât cine trebuie să le facă.

Doru Gheorghiu, consultant industrie: La nivelul oficiului național de jocuri de noroc s-a acumulat o suma consistentă de câteva milioane de euro bani care nu sunt folosiți.

În ultimii doi ani, aproape 400 de dependenţi care cer ajutorul psihologilor sunt bântuiţi de gânduri de sinucidere. Psihoterapeuţii îi numesc coduri roşii.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰