Antena Meniu Search
x

Video Robert este dependent de păcănele şi a jucat 200.000 de euro în ultimii ani. "Mi-aş tăia o mână să scap de ele"

În fiecare zi, câte un dependent de jocuri de noroc vrea să-şi ia viaţa sau să le facă rău celor din jur. Este statistica înfiorătoare a psihologilor care numesc astfel de cazuri - coduri roşii. Cifrele vorbesc, însă, doar despre cei care vor să fie ajutaţi. O iniţiativă legislativă ar putea obliga cazinourile să nu mai permită accesul clienţilor care cer acest lucru. 

Cristina Filip
de Cristina Filip

la 21.03.2022, 20:38

Vezi și

"Mă lupt cu demonii. În stânga săli de jocuri, în dreapta la fel. Ai câştigat, te felicită toată lumea. Când pierzi, pleci cu capul plecat. În 8 ani am peste 200.000 de euro băgaţi. Ieri, 80 de milioane. Mi-e gândul la ele zilnic. Dacă am pierdut ieri, azi mă gândesc cum să joc", povesteşte Robert. Are 35 de ani, iar jocurile de noroc sunt, pentru el, o capcană din care nu ştie cum să mai scape. A început, la fel ca majoritatea împătimiţilor, din curiozitate. O curiozitate care l-a împins de multe ori la limită.  

Întrebat dacă a fost un moment în care s-a gândit la un gest necugetat, Robert spune: "De multe ori şi nu cred că sunt singurul". Ar fi vrut şi să se sinucidă. "Din cauză că te judeci şi îţi pare rău că ai ajuns acolo. Înainte râdeam, mă uitam la prieteni cum se ceară cu aparatul. Când ştii că acum ai 5.000 de euro şi mâine nu ai de ţigări, nu te judeci singur?" Ar vrea să scape de dependenţă. "Mi-aş tăia o mână să scap de ele"

Dependenţa de jocuri de noroc nu ţine cont de nimic

Ca el sunt mulţi. De toate vârstele, profesiile şi tipologiile. Adicţia nu ţine cont decât de faptul că trebuie să joci, mai mult, până la ultimul ban. Este şi cazul unei profesoare de biologie din Bârlad care a lăsat zeci de mii de lei într-un cazino"Doamne, ai milă de mine, Doamne! Maica Domnului, Doamne! Uite, măi, frate! Sunt 50, 60, 70 de milioane băgate, frate!" 

Pe acelaşi subiect

Servicii gratuite de consiliere pentru dependenţii de păcănele

Pentru a trata această dependenţă au fost înfiinţate servicii gratuite de consiliere. În cabinetele psihoterapeuţilor ajung câteva mii de cazuri în fiecare an. "Dezamăgiţi şi disperaţi, aceştia sunt oamenii care intră de cele mai multe ori. Sunt presaţi de datorii pentru că ei intră să joace gândindu-se eu mă duc acolo să mă joc să şi câştig", explică Mirela Şerban, psiholog clinician.

"Apar prin prisma socială, pentru că societatea îţi livrează o soluţie iluzorie de a face bani pe termen scurt. Şi al doilea virus este ideea de recuperare, că ştie că i se oferă iarăşi o şansă iluzorie şi ea de a-şi recupera banii", spune Cristian Andrei, psihoterapeut. "Avem datoria să ne educăm şi să înţelegem că este vorba despre o tulburare şi că nu este vina respectivului că joacă şi nu este neapărat dorinţa lui. La bază sunt alte tulburări care duc la acest simptom care sunt jocurile", adaugă Cezar Hagău, psihoterapeut.

Cazinourile ar putea fi obligate să nu mai primească dependenţii de jocuri de noroc

Jocurile de noroc reprezintă o industrie care atrage tot mai mulţi adepţi. În România sunt mai bine de un milion şi jumătate de dependenţi de jocuri de noroc care pariază, în fiecare zi, cel puţin 1 milion de euro. În toată ţara sunt peste 70 de mii de astfel de aparate şi 30 de mii de săli de jocuri de noroc. 

În faţa unui număr atât de mare de dependenţi, politicienii vor să modifice regulile de joc ale acestei industrii. O iniţiativă legislativă aprobată de Senat prevede obligatvitatea unui registru comun în care să fie trecuţi toţi cei care cer să nu mai fie primiţi să joace. "Aşa cum se întâmplă peste tot în lume, sunt persoane care cer să nu li se mai permită accesul în sălile de jocuri de noroc pentru că sunt dependente. Există cazul minorilor care intră în astfel de săli de joc şi unii dintre ei devin dependenţi şi vulnerabili", declară Florin Roman, iniţiator.

Sălile de jocuri nu văd cu ochi buni propunerea."Paradigma fructului oprit"

Reprezentanţii operatorilor de jocuri de noroc nu privesc, însă, cu ochi buni propunerea. "Un astfel de proiect nu face decât să intrăm în paradigma fructului oprit. Nu rezolvi problema jucătorului, ci doar îi interzici să participe la anumite jocuri. Dar după ce trece perioada, se linişteşte, are o recădere şi va dori să joace din nou. Iar dacă vreau să joc, am unde să joc. În România sau în afară", crede Liviu Popovici, preşedinte asociaţie jocuri de noroc.  

În 2015, Guvernul a obligat piaţa jocurilor de noroc să creeze un fond din care să fie create programe de sprijin pentru dependenţi. Anual, pentru fiecare licenţă, firmele plătesc între 1.000 şi 6.000 de euro. Banii s-au strâns însă zac nefolosiţi. Industria, per total, este una profitabilă pentru stat care primeşte taxe şi impozite de peste 1 miliard de euro în fiecare an. 

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

Vă tentează să mergeţi în vacanţă cu rulota în loc să vă cazaţi la hotel?

Observator » Stiri sociale » Robert este dependent de păcănele şi a jucat 200.000 de euro în ultimii ani. "Mi-aş tăia o mână să scap de ele"