Nu ajung la gem, ajung la gunoi. Căpşunile de Halmeu vor fierbe în containerele cu resturi

Recoltele româneşti ajung la gunoi. Producătorii de căpşuni din Halmeu se plâng că producţia de anul acesta a apărut odată cu cea din sere

Iar în lipsa spaţiilor de depozitare, oamenii sunt nevoiţi să arunce marfa sau să o lase pe câmp, mai ales că nici procesatorii nu mai sunt interesaţi să cumpere de la ei. Cu aceeaşi problemă se confruntă şi producătorii de castraveţi din Mehedinţi. 

Bune şi aromate, dar rămân pe câmp sau ajung la gunoi. La Halmeu se cultivă 75 la sută din recolta autohtonă de căpşuni, dar, anul acesta, supraproducţia le aduce producătorilor pierderi uriaşe. Oamenii se plâng că nu au unde depozita marfa şi astfel ajunge să se strice. Mai ales că nici procesatorii nu mai sunt interesaţi să cumpere căpşuni.

Pentru că nu dispun de spaţii de depozitare la rece, producătorii încearcă să vândă marfa în judeţele învecinate şi o lasă la preţuri infime.

Florin Mariţa cultivă căpşuni pe un teren de aproape 3 hectare şi parcurge zilnic kilometri întregi pentru a-şi putea distribui şi vinde marfa. Cu aceeaşi problemă se confruntă şi producătorii de castraveţi din Mehedinţi. Culeg peste 400 de kilograme la trei zile şi le vând cu 30 de bani pe kilogram.

Preţurile au scăzut şi în pieţe, dar nu la fel de mult. Un kilogram de castraveţi, care la producător costă 30 de bani, în piaţă se vinde cu 2 lei. Căpşunile costă în jur de 5 lei pe kilogram la tarabă, şi doar 2 lei la en gros.

La Halmeu sunt cultivate peste 600 de hectare de căpşuni anual, iar producţia anuală se ridică la peste 6000 de tone.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰