POVESTEA impresionantă a românului a cărui muzică s-a auzit în cinematrografe din lumea întreagă: "Aş putea să lucrez asupra unui singur minut de muzică întreaga mea viaţă" (FOTO)
Celebru în străinătate, Vladimir Cosma este mai puţin cunoscut în ţara sa natală. Compozitorul francez de origine română este autorul coloanelor sonore ale unor filme care au intrat în legenda cinematografiei franceze. Unul dintre acestea este filmul "Marele blond cu un pantof negru", pentru care compozitorul a preluat teme româneşti, cu instrumente populare, cum ar fi naiul şi ţambalul.
Celebru în străinătate, Vladimir Cosma este mai puţin cunoscut în ţara sa natală. Compozitorul francez de origine română este autorul coloanelor sonore ale unor filme care au intrat în legenda cinematografiei franceze. Unul dintre acestea este filmul "Marele blond cu un pantof negru", pentru care compozitorul a preluat teme româneşti, cu instrumente populare, cum ar fi naiul şi ţambalul.
Pentru a marca 50 de ani de carieră, Vladimir Cosma a fost protagonistul unui concert de anvergură organizat, duminică, la Palais des Congrès din Paris.
La concert au participat Orchestra Naţională Română, dar şi cântăreţi sau muzicieni celebri precum Irina Baiant, Yoann Fréget, Richard Sanderson sau Greg Zlap.
Vladimir Cosma, născut pe 13 aprilie 1940, la Bucureşti, este un violonist, compozitor şi dirijor care provine dintr-o familie de muzicieni. Tatăl său, Theodor Cosma, a fost pianist şi dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor şi dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni.
După câştigarea primelor sale premii la Conservatorul Naţional din Bucureşti, Vladimir Cosma s-a stabilit la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde şi-a continuat studiile cu Nadia Boulanger şi, apoi, la Conservatorul Naţional din Paris. Pe lângă pregătirea în muzica clasică, s-a simţit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film şi toate formele muzicilor populare.
Începând din 1964, a susţinut numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, la scurt timp după aceea, s-a consacrat din ce în ce mai mult compoziţiei. A compus diferite lucrări printre care ”Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, ”Oblique” pentru violoncel şi orchestră, muzică pentru scenă şi balet (”Volpone” pentru Comedia Franceză, opera ”Fantômas”).
În 1968, Yves Robert i-a încredinţat prima muzică de film, pentru pelicula ”Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus peste 300 de partituri pentru lungmetraje şi seriale TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese, mai ales graţie colaborărilor sale cu cineaşti precum Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayatte, Gérard Lauzier, Jean-Pierre Mocky, Edouard Molinaro, Jean-Marie Poiré.
Printre cele mai cunoscute dintre filmele la care a colaborat se află câteva pelicule care au intrat în legenda cinematografiei franceze: ”Marele Blond cu un pantof negru”, ”Diva”, ”Aventurile Rabinului Iacob”, ”Prima dragoste/ La Boum”, ”Capra/ La Chevre”, ”La Gloire de mon Pere”, ”La cină cu un gogoman/ Le Diner de cons”.
De asemenea, compozitorul a participat cu succes la realizarea unor importante producţii pentru televiziunile franceză şi americană: ”Michel Strogoff”, ”Fata lui Mistral”, ”Cheateau Vallon”, ”Misterele Parisului”, ”Les coeurs brulés”.
Muzica de film i-a permis să abordeze şi să aprofundeze diferite tendinţe muzicale: jazz, lucrări de inspiraţie folclorică, precum şi compoziţii clasice, iar în 2006 a dirijat, în premieră mondială, spectacolul ”Divertisment pentru narator şi orchestră simfonică”, după ”Fabulele” lui Jean de La Fontaine, într-un concert ce a avut loc la Victoria Hall din Geneva, cu Orchestre de la Suisse Romande, avându-l ca recitator pe Lambert Wilson.
Vladimir Cosma a compus opera ”Marius şi Fanny”, după Marcel Pagnol, a cărei premieră a avut loc la Opera din Marsilia, cu Roberto Alagna şi Angela Gheorghiu în rolurile principale.
În paralel, s-a consacrat dirijării şi rescrierii propriilor compoziţii muzicale pentru film, pentru ca acestea să fie interpretate în afara sălilor de cinematograf, în cadrul concertelor de muzică simfonică.
Vladimir Cosma a câştigat numeroase trofee şi recompense în Franţa şi pe plan internaţional, inclusiv două premii César la categoria ”cea mai bună muzică de film”, cu lungmetrajele ”Diva” (1982) şi ”Le Bal” (1984), şi două premii 7 d'Or la categoria ”cea mai bună muzică TV”, în 1986 şi 1991.
Compozitorul a obţinut numeroase discuri de aur şi de platină în ţări precum Franţa, Germania, Japonia, Anglia, Elveţia, Belgia, Italia, Olanda şi în statele scandinave.
Vladimir Cosma a fost recompensat cu distincţii de prestigiu - Ordinul Naţional al Legiunii de Onoare în rang de Cavaler, Mare Ofiţer al Meritului Cultural Român şi Ordinul Artelor şi Literelor în rang de Comandor.
Recent, într-un interviu acordat cotidianului francez Le Monde, compozitorul a vorbit despre cariera sa de 50 de ani şi despre ceea ce îl motivează să compună în continuare.
"Aceşti 50 de ani corespund carierei mele din Franţa. Însă eu am început muzica mult mai devreme, în România, pe care am părăsit-o la vârsta de 22 de ani. E destul de înspăimântător! Se spune că epoca noastră este deosebită, însă fără ca nimeni să spună în ce anume este ea deosebită. Când priveşti în urmă, la anii 1940 sau chiar la Revoluţia Franceză, ne dăm seama că epoca noastră este mai degrabă calmă. Viaţa care trece este aceea care mă face să simt accelerarea timpului. Când eşti tânăr, crezi că timpul e infinit, dar viaţa, ea, este finită. Şi se termină repede! De câţiva ani, concertele, discurile şi box set-urile care conţin muzica pe care am compus-o în urmă cu 40 sau 50 de ani sunt lucrurile care mă fac să devin conştient de tot ceea ce s-a întâmplat şi de termenele viitoare. Când particip la o retrospectivă dedicată Rabinului Iacob (personaj dintr-o comedie de mare succes cu Louis de Funès, n.r.), constat că, în absenţa lui De Funès şi Gérard Oury, am rămas singur pentru a reprezenta echipa care a făcut filmul. Asta readuce pendulul la ora actuală", a spus Vladimir Cosma.
Întrebat ce-l motivează să compună în continuare, artistul a răspuns: "Mai mult ca niciodată vreau să compun. Continui să fac muzică de film, răspund comenzilor pe care le primesc. Îmi petrec într-adevăr timpul scotocind prin trecutul meu, dar continuând să lucrez în prezent, pentru viitor. Nu am încercat niciodată să fiu reprezentantul unei mode. Nu am fost niciodată ”muzicianul în vogă”. A existat întotdeauna cineva care era mai modern decât mine. Cred că un compozitor exprimă ceea ce este şi ceea ce devine. Mi se spune uneori: ”Imediat ce aud o muzică, ştiu că a fost compusă de dumneavoastră”. Or, nimic nu apropie muzica din ”Aventurile rabinului Iacob” (1973) de muzica din ”Diva” (1981), pentru că eu schimb ”culorile” în permanenţă, pentru a nu mă repeta. Dacă publicul simte o constantă, atunci aceasta ţine cu siguranţă de personalitatea mea".
Reporterii de la Le Monde l-au întrebat dacă şi-a imaginat când era tânăr că va avea o astfel de carieră. "Absolut deloc. La vârsta de 13 sau 14 ani, compuneam muzică pentru orchestra tatălui meu, în România. Cinematografia era foarte locală sau sovietică, de propagandă. Nu cunoşteam importanţa muzicii de film din Occident. Nu aş fi putut deci să visez la aşa ceva. Voiam pur şi simplu să compun şi să fac muzică. Apoi, cinematografia a venit ca un fel de recompensă. Mai întâi am fost aranjor, apoi compozitor", a precizat compozitorul.
După concertul susţinut la Palais des Congrès din Paris, muzicianul va pleca într-un turneu în Franţa, în cadrul căruia va susţine o serie de concerte în sălile din reţeaua Zénith, începând din februarie 2017.
După plecarea din ţară, Vladimir Cosma a revenit de două ori, prima dată în 2011, iar ultima dată anul trecut, când a susţinut un concert la Ateneul Român.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰