Sărbătoare mare, astăzi, pentru creștini. Tradiţii şi superstiţii la Tăierea capului Sfântului Ioan Botezatorul
Astăzi, 29 august 2019, este mare sărbătoare în calendarul creștin-ortodox: Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Este ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, având în vedere că acesta se încheie pe 31 august. În această zi, în popor sunt respectate mai multe tradiţii şi superstiţii.
Astăzi, 29 august 2019, este mare sărbătoare în calendarul creștin-ortodox: Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Este ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, având în vedere că acesta se încheie pe 31 august. În această zi, în popor sunt respectate mai multe tradiţii şi superstiţii.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este sărbătorită de credincioşi în fiecare an la data de 29 august. Este o zi de post negru.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini. Fiu al Elisabetei și al preotului Zaharia, este cunoscut sub denumirea de "Înaintemergătorul", pentru că a anunțat venirea lui Hristos.
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul
Din Evanghelie cunoaştem că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său, scrie crestinortodox.ro.
În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezatorului drept răsplată.
Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiţia Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut şi de trei ori aflat. Prima şi A două aflare a capului sunt sărbătorite pe 24 februarie, iar A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 25 mai.
Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei şi l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut.
Tradiţii şi superstiţii la Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul
Potrivit tradiției, există o serie de obiceiuri păstrate cu sfințenie de cei mai credincioși creștini.
Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul se mai numeşte în popor Sf. Ioan de Toamnă. În această zi, numită şi Crucea Mică, nu se taie pepeni verzi, că e rău de friguri; nu se taie nimic cu cuţitul, ci totul se rupe cu mâna.
Nu se mănâncă fructe rotunde, care seamănă cu un cap (mere, pere, prune, nuci, căpăţâni de usturoi) sau cu o cruce (nuci, pepene); nu bea vin roşu, nu se mănâncă fructe sau legume roşii, care amintesc de sângele care a curs din capul Sf. Ioan. Nu se mănâncă din blid sau tipsie.
Oamenii împart mere, pere, castraveţi. În ziua în care cade crucea mică nu este bine de semănat nicio sămânţă.
În unele zone din Muntenia, Sf. Ioan se serbează de către femei. După ce se înserează, se adună mai multe la un loc, unde fac chefuri şi jocuri, însă fără bărbaţi, zicându-se că aceasta e ziua când femeia e tot aşa de mare ca şi bărbatul.
Post negru la Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul
In aceasta zi se tine post aspru. De asemenea, este recomandat ca sa nu se manance pepeni, dat fiind faptul ca forma acestora aduce aminte de cea a capului lui Ioan Botezatorul.
Tot in aceasta zi, in unele regiuni rurale nu se foloseste cutitul, toata mancarea fiind rupta cu mana. Tot un obicei care vine din popor este acela de a tine post „de la cruce pana la cruce”. Acest post era unul de doua saptamani, care totusi nu este consemnat in calendarul crestin.
Postul avea rolul de a ii curati pe toti cei care au savarsit pacate grave sau chiar omoruri. Cei care decideau sa posteasca in acea zi mancau doar turte de grau sau malai.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰