Antena Meniu Search
x

Ce efecte asupra sănătăţii poate avea trecerea la ora de iarnă. Mai sunt doar câteva zile până dăm ceasurile înapoi

România revine la ora astronomică, supranumită și „ora de iarnă”, în acest weekend, în noaptea de sâmbătă spre duminică.

De Larisa Andreescu la 25.10.2021, 22:58
Ceas
Ce efecte asupra sănătăţii poate avea trecerea la ora de iarnă - Shutterstock

În această perioadă de tranziție între toamnă și iarnă, zilele se scurtează pe măsură ce afară soarele apune mai devreme. Mulți oameni sunt afectați de trecerea la ora de iarnă tocmai din cauza schimbării luminii în timpul zilei, numită adesea „albastru de iarnă”.

Ce efecte poate avea asupra sănătăţii trecerea la ora de iarnă

„Aparatul” propriu al corpului ne reglează somnul şi metabolismul. Deci, o schimbare de timp ne perturbă somnul și ritmurile circadiene. Schimbarea orară ne poate afecta tiparul de somn timp de 5 până la şapte zile. Schimbarea orei s-a constatat că are repercusiuni și asupra psihicului și sănătății populației, care acuză nevoia de acomodare. Tranziţiile naturii, ca de exemplu cantitatea de lumină diferită de-a lungul zilei şi temperaturile reci îi pot însă dezechilibra pe mulţi oameni. Încep să se simtă apatici, răcesc uşor sau încep să aibă probleme cu stomacul. 

Totuşi, creaturile naturii trec cu uşurinţă prin această perioadă de tranziţie. Acestea simt schimbarea temperaturilor şi încep pregătirile pentru iarnă. Copacii se scutură de frunze pentru a-şi putea conserva energia pentru lunile de iarnă, urşii se ascund în bârloguri şi se pregătesc de hibernare, etc.

Pe acelaşi subiect

Dacă în general dormiţi între şapte şi opt ore şi vă culcaţi puţin mai devreme cu o seară înainte, s-ar putea să vă treziţi a doua zi simţindu-vă împrospătaţi. În schimb, dacă în general dormiţi şase ore, s-ar putea să aveţi probleme în această perioadă cu somnul, mai ales dacă consumaţi cofeină sau alcool aproape de ora de culcare. Vă veţi simţi mai obosiţi, apatici, lipsiţi de concentrare şi somnolenţi în timpul zilei. Pe lângă modificările somnului, ne putem confrunta cu astenie, irascibilitate, stări de  anxietate, vertij, tulburări de concetrare sau modificarea apetitului.

Pentru cei mai mulți dintre noi, schimbarea timpului în sine nu ne afectează sănătatea. De altfel, unele persoane de-abia conştientizează adaptarea corpului la oboseală şi iritabilitate, astfel de simptome trecând aproape neobservabile. Pentru alte persoane însă, această schimbare la ora de iarnă poate fi uşor periculoasă, mai ales în cazul în care există probleme subdiacente. Cei care au deja probleme cu lipsa somnului, trecerea la ora de vară de exemplu, unde este pierdută o oră de somn, devine un punct de cotitură. Studiile arată o creștere generală a atacurilor de cord în zilele după ambele schimbări de timp. De asemenea, un studiu din 2001 al National Institutes of Health a arătat că accidentele de trafic mortale cresc în ziua de luni, după ambele schimbări de oră.

Trecem la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică

Sistemul trecerii la ora de vară sau la ora de iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor (înainte sau înapoi), în fiecare primăvară şi toamnă. Astfel, la ora de iarnă, ceasurile sunt date în urmă cu o oră, iar la ora de vară, ceasurile sunt date cu o oră înainte. Spunem că odată cu venirea iernii dormim mai mult, iar când vine vara, ne trezim mai devreme. Totuşi, ora de iarnă însă este considerată ora standard, fiind trecută în legislaţie ca „Timpul Legal Român”.

În acest an, în noaptea de 30 spre 31 octombrie, ceasurile se dau înapoi cu o oră, la ora 4:00, care va deveni ora 3:00. Diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore îna ceastă perioadă, faţă de 3 ore (vara).

De ce a fost introdusă ora de vară

Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală (a Soarelui) şi reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie - 1 octombrie), potrivit www.timeanddate.com. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai - 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania, potrivit Observatorului astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar, în 1997, a intrat în vigoare Ordonanţa nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, care la art (1) preciza că: "În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00".

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News!

Observator » Stiinta » Ce efecte asupra sănătăţii poate avea trecerea la ora de iarnă. Mai sunt doar câteva zile până dăm ceasurile înapoi