Descoperire neaşteptată pe Marte. Roverul Perseverance demolează o premisă esenţială a cercetătorilor
Roverul Perseverance a aterizat pe planeta Marte cu doar 10 luni în urmă, dar a făcut deja o descoperire surprinzătoare. Potrivit celor mai noi date transmise cercetătorilor, stratul de rocă pe care circulă vehiculul s-a format în urma fluxurilor de lavă vulcanică ce ar fi umplut, în trecut, un fost bazin.
O descoperire "complet neaşteptată". Datele strânse de roverul Perseverance arată că pe Marte au avut loc erupţii vulcanice însemnate, a căror poveste a rămas "gravată" în rocă. Mai exact, stratul pe care circulă vehiculul încă de la aterizarea de acum 10 luni s-a format după ce lava s-a adunat în ceea ce a fost, cel mai probabil, un lac.
Descoperirea neaşteptată făcută de roverul Perseverance pe Marte
Anterior, oamenii de ştiinţă credeau că rocile stratificate pe care Perseverance le-a fotografiat erau sedimentare. Însă mostrele culese dezvăluie un adevăr cu totul şi cu totul surprinzător. Rocile au interacționat cu apa în repetate rânduri, iar unele dintre ele includ molecule organice. În lumina noilor descoperiri, specialiştii ar putea constitui o cronologie precisă pentru evenimentele care au avut loc în craterul Jezero, locul unui lac "antic", având implicații extinse în descifrarea misterelor planetei Marte.
Descoperirea a fost anunțată miercuri, în timpul unei reuniuni periodice a Uniunii Geofizice Americane din New Orleans. Potrivit CNN, rocile au fost desprinse din stratul solid cu ajutorul unui burghiu special instalat la capătul braţului robotizat al roverului. Perseverence este dotat cu o suită de instrumente sofisticate care pot fotografia și analiza segmentele de rocă, dezvăluind compoziția și conținutul lor mineral. Unul dintre aceste instrumente este PIXL, sau Instrumentul Planetar pentru Litochimia cu raze X.
Rocile, formate în contact cu apa şi râurile de lavă
Cercetătorul american Ken Farley a explicat că textura analizată indică o formaţiune cristalină care a apărut după răcirea magmei. "Roca a fost apoi alterată de apă de mai multe ori, ceea ce le va permite viitorilor oameni de știință să dateze evenimentele din Jezero, să înțeleagă mai bine perioada în care apa încă mai exista pe suprafața sa și să dezvăluie istoria timpurie a planetei". Acum, echipa vrea să știe dacă rocile care conțin olivină au fost formate dintr-un lac de lavă care s-a răcit sau dacă provin dintr-o cameră subterană de lavă care a fost expusă ulterior din cauza eroziunii.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰