Video Ce salarii le oferă România indienilor care vin să ne construiască autostrăzile: "Primim aici bani foarte buni"

La margine de Târgu Jiu, încep lucrările la centura orașului. Un proiect de acum 10 ani, întârziat de birocrație, de spirit românesc și, mai nou, de lipsa forței de muncă.

Sorin Georgescu, manager de proiect: Aceste tipuri de lucrări, care se desfășoară în aer liber, nu există o opțiune valabilă cu cetățeni din România. Munca în aer liber este o muncă dificilă.

Pentru români, cel puțin. Pentru indienii din echipă, care au renunţat la căldură pentru Oltenia, nu. Au venit de la peste 5000 de kilometri, bucuroşi să găsească un loc de muncă, pe salarii de la 800 la peste 1000 de euro.

Vezi și

Kashmir Lal, muncitor indian: Romania very good country. We are taking here good money and they are very good people. (n.r. România e o țară foarte bună. Facem bani frumoși aici și sunt oameni foarte buni.)

Avem o singură școală profesională care formează constructori de drumuri și poduri

În timp ce șefii de șantier caută disperați angajați străini disponibili, la o oră de Târgu Jiu, în comuna Bustuchin, se află singura clasă de școală profesională din România care formează constructori de drumuri și poduri. Sunt doar 26 de elevi în toată țara care se pregătesc pentru kilometrii de autostradă după care râvnim de multe decenii.

Vasile Spiridon, director Liceu Tehnologic Bustuchin: Este o meserie care și în anii următori va avea mare căutare, pentru că mare parte din meseriile pe care le propune școala românească în momentul de față nu vor avea acoperire în practică în următorii ani.

Sunt în clasa a 11-a, ultima de profesională. Dar cel mai probabil nu ei sunt cei care vor construi viitorul României după ce se termină școala, la vară.

Elevii se formează și pleacă. Salariile din România sunt prea mici

Luiza, elevă școală profesională: Aș vrea să plec în străînătate. Salariul mult mai bun decât aici in România.

Cristian Ceruga, elev școală profesională: Pentru început as vrea sa plec in străinătate, după sa vin in România și să deschid o mică firmă pe acest domeniu.

Vasile Spiridon, director Liceu Tehnologic Bustuchin: Ne pierdem încet dar foarte sigur profesorii de specialitate. Pentru că părinții nu aleg și atunci cadrul didactic încet, dar sigur, rămâne fără ore și merge în alt domeniu, pentru că nu mai are unde profesa.

De la București, problema profesorilor din învățământul profesional e ca şi rezolvată. 

Florin Lixandru, secretar de stat Ministerul Educației: Gândim o strategie pentru a face cât mai atractivă această profesie didactică și nu neapărat pe partea de salarizare, că toată lumea se interesează de salariu.

Criza forței de muncă se adâncește în România

În timp ce ministerul promite încă o strategie, România se adânceşte în criza forţei de muncă. La fel cum se adânceşte şi prăpastia dintre angajatorul şi angajatul român. 

Dana Afanase, angajator: Dacă nu îi convine ceva pleacă, dacă i se pare că șeful de echipă a folosit un registru vocal care nu îi convine, nu intră în preaviz, nu anunță, a doua zi nu mai vine. 

În schimb, muncitorul asiatic e obligat prin contract să nu părăsească locul de muncă timp de 2 ani. Și-ar risca viitorul dacă ar face asta. De aceea angajatorul român îl preferă - pur şi simplu el e mereu acolo.

Radu Umbreş, antropolog: Acești oameni nici nu au opțiuni. La fel cum vedem că avem muncitor român care este criticat de angajatorul român care pleacă în vest și are alte salarii, alte condiții de muncă, devine deodată un muncitor model și angajatorii zic vai, dar englezii nu mai vor să muncească și uite ce buni sunt românii. Când mergi în altă țară, s-ar putea să fii și mai precaut, încerci să respecți cât mai repede regulile, să stai acolo în rând frumos, să faci ce ți se spune.

Pentru mulţi asiatici, România nu mai e doar o destinaţie temporară. E deja acasă. Merg la piaţă, trec la creştinism şi îşi fac prieteni români. Cum ne transformăm unii pe alţii vedeţi şi săptămâna viitoare, la Observator. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰