Video Ionuţ, puştiul de 17 ani obligat de viaţă să fie un luptător. Are o malformaţie pentru care medicina nu are leac: o proteză, singurul obstacol în calea visurilor

Dintr-un apartament din Buzău, un adolescent cucereşte lumea. Are strategii serioase şi ştie pe de rost fiecare teritoriu de pe glob. Aşa a învăţat de fapt geografie, istorie şi engleză. Singur, în faţa unui ecran prin care pătrunde în lumi fantastice. Acum, de exemplu, duce lupte grele în Sarmisegetuza. Ionuţ are 17 ani şi imaginaţia lui nu are limite. De câteva luni, a devenit maestru al desenului digital. Tocmai dă viaţă unui personaj dintr-un joc, pentru care a muncit 17 ore.

O proteză l-ar elibera şi i-ar deschide o nouă lume

Mai e mult de lucru, dar va trebui să facă o pauză. Urmează Bacalaureatul şi apoi admiterea la facultate. Se pregăteşte să devină contabil. Şi mai ales să devină adult. Singur, pe drumul lui. "Nu vreau să fac facultatea în Buzău, deşi mama aşa ar vrea...Eu aş vrea singur, nu cu mama", a declarat Ionuţ Merlă. "O să-l las şi la Bucureşti, că... el cere întruna...În clasa a IX-a aveam o teamă aşa, să-l las singur, aveam o teamă. Eu nici acum nu-mi dau seama că el a făcut 17 ani şi că trebuie lăsat singur", a declarat Elisabetă Merlă, mama lui Ionuţ.

Vezi și

Dintotdeauna, au fost nedezlipiţi. Mamă şi fiu, pe un drum dureros, plin de obstacole. În 2006, când l-a născut pe Ionuţ, Elisabeta a aflat încă din maternitate că viaţa lui nu va fi uşoară. Că are o malformaţie pentru care medicina nu are soluţii. "M-a băgat într-un cabinet doamna doctor, şi i-a spus că i-au făcut tot felul de analize că el nu are nimic, decât la picior...  Atât mi s-a spus, că nu s-au dezvoltat oasele. Şi mi-au spus că nu se poate face nimic că el va fi toată viaţa protezat şi că piciorul nu îi va creşte", a declarat Elisabetă Merlă, mama lui Ionuţ.

Ce nu ştiau medicii, şi nici măcar ea, e că Ionuţ s-a născut luptător. S-a ridicat într-un singur picior şi, înainte să împlinească 4 ani, a învăţat să meargă. Primul lui pas a fost şi pasul spre o viaţă nouă. "Mi-a spus dacă nu învaţă să meargă nu poate să îl protezeze. Când i-a pus proteza pe picior a fugit dintr-o dată că şi ei s-au mirat au zis Doamne că nu am mai văzut aşa ceva. El era dornic să meargă pe piciorul respectiv. Avea aproape 4 ani când ne-am dus", a declarat Elisabetă Merlă, mama lui Ionuţ. Copilăria cu proteză a însemnat un şir lung de căderi şi nedreptăţi, dar şi de mici victorii. Pe lângă durerea fizică, provocată de protezele rigide, Ionuţ a dus şi o luptă cu o lege strâmbă, care ani în şir a obligat persoanele cu dizabilităţi să se prezinte periodic la comisii medicale. Să demonstreze că dizabilitatea nu a dispărut miraculos. Când statul a eşuat să-l protejeze, alţi copii au făcut scut în jurul lui.

La începutul acestui an, Ionuţ a căzut în holul casei. Şi-a fracturat piciorul şi aşa malformat. "În seara când s-a întâmplat accidentul , pe 10 ianuarie, am... deci pur şi simplu n-am mai putut să-l ridicăm de jos. De durere, a leşinat de durere, plângea de durere... Domnul doctor a vrut şi decizia lui Ionuţ şi Ionuţ a spus: Domnul doctor, dacă nu se mai poate folosi, eu vreau amputaţie, sunt de acord", a declarat Elisabetă Merlă, mama lui Ionuţ. "La amputaţie e aiurea, că apare durerea neuropată. Este o durere pe care tu în teorie n-ar trebui s-o simţi. Continuă să trimită mesaje greşite către creier şi acelea le percep ca dureri şi pot să fie de mai multe tipuri", a declarat Ionuţ Merlă.

Nu durerea îl apasă cel mai tare. Nici măcar faptul că nu a mers niciodată pe bicicletă, că n-a fost niciodată într-un club sau că nu poate juca fotbal. Ca orice adolescent. Ce e cel mai greu de dus e gândul că ar putea face toate lucrurile acestea dacă ar avea o simplă proteză personalizată, pe care mama lui nu are cu ce s-o plătească. Asta ar însemna pentru el să evadeze dintr-o lume strâmtă şi să fie liber. "Fac 18 ani totuşi. Şi nu sunt... Adică pot să mă descurc singur, cât de cât... mai ales dacă ar fi proteza şi aşa", a declarat Ionuţ Merlă. Cândva, destul de curând, îl vom vedea pe Ionuţ mergând singur spre facultate, în Bucureşti. Pentru asta, e suficient să spunem două cuvinte: Ajut Eu.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰