Fetița de 13 ani care are mai multe operații decât vârsta sa: "Aceste probleme m-au făcut un om mai bun"
Când ai numai 13 ani şi fiecare pas este o luptă, dar găseşti forţa să zâmbeşti, te numeşti învingător. Aşa e Nicole Szenasi, o fetiţă din Sighet care a schimbat prea devreme jocul cu durerea. Povestea ei e prezentată de campania Ajut Eu.
De Redactia Observator la 02.12.2019, 20:02
Când ai numai 13 ani şi fiecare pas este o luptă, dar găseşti forţa să zâmbeşti, te numeşti învingător. Aşa este Nicole, o fetiţă care a schimbat prea devreme jocul - cu durerea. "Aceste probleme m-au făcut un om mai bun", ne-a mărturisit cu zâmbetul pe buze. Povestea ei inspiră România să spunem AJUT EU, într-o campanie care ne reaminteşte bucuria de a dărui şi de-a primi.
Uneori, merită sa strabati o jumatate de tara, pana la Sighet, ca sa cunosti un astfel de copil. La cei 13 ani ai sai, e un model pentru multi oameni mari. O combinatie de fragilitate si forta cum rar iti e dat sa vezi. Asa e Nicole.
Fata care a adunat mai multe operatii decat ani de viata. S-a nascut cu multiple tumori la ambele picioare si doar dupa 15 interventii reuseste sa mearga asa cum o vedeti. Pentru ea, fiecare drum pana la scoala si inapoi, acasa, e ca si cum ar urca un varf de munte. In ziua in care am intalnit-o, masina mamei era stricata.
MARIA SZENASI, mama fetiței: Mașina, pentru noi, este ca și încă o pereche de picioare, atât pentru ea, cât și pentru mine. Când nu am cu ce să mă deplasez, mă duc pe jos să o iau. O luam în brațe, luam geanta în brațe, umbrela când ploua și așa o duceam acasă. Era un chin și pentru mine, și pentru ea!
Un chin necesar care, pe ele, le-a unit si mai tare printr-un cordon invizibil. Privind in urma, mama nu se plange insa ca ar fi fost ceva greu. Poate ca a avut febra musculara la maini, dar asta a facut-o mai puternica. Poate ca i-au aparut mai multe riduri si cearcane. Dar i-au crescut si aripi de mandrie, ca ea e mama lui Nicole.
MARIA SZENASI, mama fetiței: Am făcut și am să fac în continuare cât o să pot. Nu se oprește nimic aici, nu ne oprim, mergem mai departe, capul sus! Dacă eu simt că nu mai pot, câteodată simt, ea (spune) "lasă, mami, că o să fie bine"!
Si chiar asa a fost mereu. Bine, in ciuda raului care parea sa le doboare.
NICOLE SZENASI: Eu aș putea să mă definesc în 3 cuvinte: luptătoare, plină de vise și de speranțe. Viața e ca un munte, însă, în timp ce îl urci, realizezi că priveliștea a meritat efortul.
Optimismul ei este molipsitor. Pentru Nicole, viata a fost un lung sir de caderi. La propriu. Dar ea a tinut minte doar momentele in care s-a ridicat.
MARIA SZENASI, mama fetiței: Își forțează piciorul să vadă copiii de lângă ea că și ea merge bine sau și ea poate să alerge. De multe ori a alergat și ea după alți copii, dar, din păcate se întâmpla să cadă, se lovea. Ăsta e visul ei, cred că cel mare, își dorește cel mai mult pe lumea asta, să fie perfect sănătoasă!
De la 2 ani, Nicole a stat mai mult prin spitale. În ţară, apoi în Germania şi Austria. Copila nu şi-a cunoscut niciodată tatăl. Familie înseamnă doar ea si mama. Doua inimi care bat, permanent, in acelasi ritm.
NICOLE SZENASI: Pentru mine, mami e un idol, pentru că am învățat de la ea să fiu o luptătoare, să fiu ca ea. Adică, ea în orice moment s-ar afla zâmbește. Nu contează că îi e rău, ea mă face pe mine să zâmbesc. Nu aș da-o la schimb pentru absolut nimic!
În urmă cu zece ani, copila a fost diagnosticată şi cu o boală gravă la rinichi, iar în timpul operaţiei, medicii i-au secţionat 2 nervi. O greşeală care i-a complicat si mai tare viata. Nu va putea face niciodata transplant. In schimb, e foarte important sa mai faca o operatie la picior. Daca mama va reusi, din venitul ei de numai 2 mii de lei pe luna, sa stranga 10 mii de euro.
MARIA SZENASI, mama fetiței: Aceste ghete au fost reparate de nenumărate ori și nu se mai pot repara, sunt prea deteriorate! Piciorul stâng îl deteriorează mai tare. Piciorul drept, care a fost operat, este mult mai OK. Dar nu numai că sunt deteriorate, au rămas și mici, o strâng acum!
Daca mama ar putea fi, pentru o zi, Mos Craciun, asta i-ar aduce copilei. Dar daca Nicole l-ar avea in fata ei pe Mos Craciun, ar mai adauga niste dorinte.
NICOLE SZENASI: Mi-aș dori un urs mare de pluș cât mine, să pot să stau cu el. Mi-ar plăcea să merg la Târgul de Crăciun din Sibiu, pentru că am văzut la tv și îmi place foarte mult și chiar mi-aș dori să merg să văd cum e în realitate. Cum am banchetul, chiar îmi doresc o rochiță pentru banchet, pentru că vreau și eu să am o rochiță. Vreau să fie lungă, până în pământ și pentru ca să nu mi se vadă defectul picioarelor.
Şi, dac-ar face rost de undeva, de praf magic, ar vrea sa I se intample o intalnire mult visata.
(Reporter): Tu mi-ai zis că îți place de Chef Scărlătescu. Ce i-ai spune tu lui Chef Scărlătescu, dacă l-ai vedea?
(Nicole Szenasi): Că îmi place foarte mult cum gătește și că chiar aș vrea să învăț un preparat de la el!
De la tot ce e in jurul ei a invatat cate ceva. Sa stranga din dinti, sa-si depaseasca limitele, sa creada in forta ei si sa indrazneasca sa viseze la orice.
NICOLE SZENASI: Chiar mă bucur într-un fel sau altul că sunt așa. Așa am învățat și eu și m-au făcut un om mai bun toate aceste probleme pe care le am eu.
Nicole vrea sa devina medic. Sa ii ajute pe altii ca ea. Nicole vrea sa fie un om bun. Pentru ca doar oamenii buni pot schimba lumea.
