Săptămână crucială pentru UE. Zelenski nu vrea zonă demilitarizată în Donbas, dar e gata să renunțe la NATO

Discuțiile de la Berlin dintre Volodimir Zelenski, emisarul lui Donald Trump Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele preşedintelui american, s-au încheiat după cinci ore și vor continua și astăzi. Steve Witkoff a declarat că "s-au făcut multe progrese". În cadrul întâlnirii s-a discutat detaliat despre planul de pace în 20 de puncte și despre programele economice. Întâlnirea dintre cele două echipe a început cu strângeri de mână și îmbrățișări călduroase.

Săptămână crucială pentru Ucraina şi UE

Zelenski le-a transmis membrilor delegației americane că nu ar trebui să creadă tot ceea ce le spune Rusia și că există multă dezinformare venită dinspre regimul de la Kremlin. Președintele ucrainean a făcut referire la orașul Kupiansk, despre care invadatorii ruși au susținut că l-au capturat. Zelenski a afirmat că este rândul Rusiei să facă un compromis, după ce Ucraina și-a exprimat disponibilitatea de a renunța la obiectivul aderării la NATO. Liderul de la Kiev a subliniat că planul de pace nu poate mulțumi pe toată lumea și că ambele părți trebuie să facă concesii pentru a se ajunge la un acord.

Pe de altă parte, Rusia a respins planul înainte de a-l vedea. Iuri Ușakov, consilierul lui Vladimir Putin pe politică externă, a declarat că Moscova va avea "obiecții foarte dure" față de planul de pace discutat la Berlin. Întrebat dacă a consultat documentul, Ușakov a răspuns: "Nu l-am văzut încă, dar dacă vor exista amendamente nepotrivite, vom avea obiecții foarte dure, deoarece ne-am formulat deja poziția foarte clar".

Delegația americană a purtat discuții și cu Rustem Umerov, reprezentantul Ucrainei, precum și cu un consilier al cancelarului german Friedrich Merz, într-o întâlnire care a avut loc la hotelul Adlon. Bild notează că Zelenski solicită mai întâi garanții solide de securitate, abia apoi fiind dispus să abordeze problema teritoriilor.

Experții americani în securitate consideră că renunțarea Ucrainei la obiectivul aderării la NATO nu va schimba semnificativ cursul negocierilor de pace. Justin Logan, directorul departamentului de studii de apărare și politică externă din cadrul Institutului Cato, a declarat că "este un efort ca să de impresia că sunt rezonabili". La rândul său, Brett Bruen, fost consilier pe politică externă în administrația Obama, a spus pentru Reuters că "este o modalitate prin care Zelenski subliniază disponibilitatea Ucrainei de a face concesii semnificative pentru pace, în contrast cu Moscoca care refuză să accepte concesii importante". 

În primele sale declarații publice de la preluarea funcției, șefa serviciului britanic de informații externe MI6 a acuzat Rusia că "exportă haos" și a avertizat că amenințarea reprezentată de Moscova va persista "până când Vladimir Putin va fi forțat să-și schimbe calculele" 

Europenii încercă să influențeze acordul de pace

Urmează un test de forță real pentru liderii europeni, criticați recent de Donald Trump pentru că sunt "slabi" și că "doar vorbesc, fără să facă nimic", scrie Politico. Europenii vor încerca luni să-și folosească influența în privința acordului de pace, în cadrul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și oficiali americani, la Berlin. Totodată, la Bruxelles, miniștrii de externe și diplomații UE vor încerca să convingă tot mai multe guverne europene sceptice față de planul de împrumut pentru Ucraina.

Joi, toți cei 27 de lideri se vor reuni la Bruxelles, în cadrul unui summit considerat crucial. Liderii europeni nu își permit să trateze nimic cu superficialitate, avertizează Politico. Unii oficiali europeni au descris următoarele zile drept "existențiale". Pentru a sublinia importanța întâlnirii, "numeroși șefi de stat și de guvern europeni, precum și liderii UE și NATO, se vor alătura discuțiilor de luni", a declarat purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz. Președintele francez Emmanuel Macron nu a confirmat prezența, dar a vorbit telefonic cu Zelenski duminică.

Aceste discuții reprezintă tentativa Europei de a influența acordul final, după ce planul de pace în 28 de puncte redactat de Witkoff, cu presupusa implicare a unor oficiali ruși, a stârnit o reacție furioasă la Kiev și în capitalele europene. Ulterior, s-a lucrat intens la o variantă alternativă. Un nou val de disensiuni europene în această săptămână ar transmite "un semnal dezastruos pentru Ucraina", a spus un oficial UE.

Zelenski nu vrea o zonă demilitarizată în Donbas, dar este de acord să renunțe la NATO

Atenția se concentrează acum pe un amendament de 20 de puncte la planul inițial, redactat de Kiev împreună cu aliații europeni și transmis Washingtonului săptămâna trecută. Detaliile nu sunt publice și nimic nu este decis, dar soarta teritoriilor ucrainene aflate sub ocupație rusă este deosebit de sensibilă. Trump ar fi propus ca trupele ruse și ucrainene să se retragă din aceste teritorii, pentru a crea o "zonă economică liberă" demilitarizată, unde să investească firme americane.

Ucraina a respins propunerea, potrivit unui oficial francez. SUA insistă pe concesii teritoriale, în ciuda opoziției ferme din partea europenilor, ceea ce tensionează relațiile cu administrația Trump. Liderii europeni susțin că nu poate exista progres în problema teritoriilor fără garanții de securitate pentru Ucraina. Pentru a arăta că este dispus la compromis, Zelenski a declarat că este gata să renunțe la cererea de aderare la NATO. În schimb, dorește un aranjament de apărare colectivă, cu sprijin din partea SUA, Europei, Canadei și Japoniei, pentru a preveni o nouă agresiune rusă.

Ceartă în UE pe scenariul acordării unui împrumut uriaş Ucrainei

UE va continua discuțiile și după ziua de luni. Marți, miniștrii de externe se reunesc la Bruxelles, iar miercuri liderii țărilor din "flancul estic" al Europei, inclusiv cele baltice și Polonia, se vor întâlni la Helsinki.

De luni întregi, UE încearcă să-l convingă pe premierul belgian Bart De Wever să accepte folosirea activelor suverane rusești, în valoare de 185 de miliarde de euro, înghețate la Euroclear din Bruxelles, pentru a sprijini Ucraina. Alte 25 de miliarde sunt blocate în restul UE. Șansele unui acord la summitul de joi sunt în scădere, după ce Italia, a treia economie a UE, s-a alăturat Belgiei, Maltei și Bulgariei, cerând opțiuni alternative de finanțare. Duminică, și noul premier ceh, Andrej Babiš, a respins planul. Propunerea nu este susţinută nici de SUA şi Japonia.

Chiar dacă aceste cinci țări plus Ungaria şi Slovacia, apropiate Rusiei, nu pot forma o minoritate de blocaj la vot, opoziția lor publică slăbește șansele Comisiei de a încheia un acord politic. În ciuda incertitudinilor, trei diplomați au insistat că este menținut planul inițial, fără a fi luate în calcul alternative. "Decizia privind activele rusești este una crucială pentru viitorul Europei și va arăta dacă UE mai este sau nu un actor relevant. Nu există plan B", a afirmat un oficial german.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰