Daea anunță că seceta a acaparat toată țara: Nu există niciun colţişor unde să nu avem secetă

Ministrul agriculturii Petre Daea a declarat miercuri, la începutul şedinţei de Guvern, că seceta pedologică "a ocupat toată ţara", iar de la intrarea Dunării în România şi până în judeţul Giurgiu nu există nicio posibilitate de irigare, pentru că nivelul fluviului a scăzut, relatează Agerpres.

• Votanţi ai lui Călin Georgescu au uitat pe cine au pus ştampila. Reacţia unei tinere, întrebate cu cine a votat

"Situaţia actuală se prezintă astfel: în România, din nefericire, temperaturile ridicate, lipsa de apă în sol, seceta pedologică, practic, a ocupat toată ţara. Nu există niciun colţişor în ţară unde să nu avem secetă pedologică, fac excepţii anumite suprafeţe mlăştinoase jos, care de altfel nu sunt în circuitul agricol al României. În atare situaţii, instrumentul sau calea obişnuită pe care o avem urmat şi instrumentul cu care să putem interveni a fost sistemul de irigaţii.

Sistemul de irigaţii a fost pus în stare de funcţionare, pe fiecare sistem, pe fiecare zonă în parte. Din nefericire, aşa cum v-am informat şi eu astăzi, (...) până în judeţul Giurgiu nu avem nicio posibilitate de irigat, dat fiind faptul că nivelul Dunării a scăzut, apele s-au îndepărtat de mal. Practic, sunt zone unde, şi punctual la Zimnicea, unde plaja care s-a născut în urma retragerii apelor se întinde pe o lăţime de aproximativ 500 de metri", a afirmat Daea.

El a spus că s-a intervenit punctual, acolo unde s-a putut, prin dragarea canalelor de aspiraţie. "Ce am făcut în aceste zone, am intervenit punctual, acolo unde era posibil, să dragăm canalele de aspiraţie, având în vedere faptul că ne gândim - care nu sunt astăzi funcţionale - ne gândim că în perioada următoare, având această posibilitate, să fim cu terenul pe uscat, să putem draga în aşa fel încât în momentul în care se ridică nivelul apei, să avem nivelul de exploatare.

(...) Aseară spuneam că am plecat de la Brăila pentru a menţine în stare de funcţionare acel nod hidrotehnic, care înseamnă alimentarea a 250.000 de hectare. Este vorba de staţia de pompare care se aşează pe zece nave flotabile, care au 8-12 agregate de pompare în funcţiune şi au în spatele lor 250.000 de hectare care se irigă continuu, nu s-a întrerupt nicio clipă irigarea culturilor acolo. Azi-noapte am reuşit să aducem o dragă plutitoare, care să poată să cureţe în faţa aspersiei, în aşa fel încât să putem să mai alimentăm, nu ştiu cât timp", a explicat Daea.

El a adăugat că, din cauza nivelului scăzut al apei, sunt probleme de exploatare. "Se pot rupe racordurile, pentru că sunt nave flotabile, se pot rupe racordurile cu uscatul şi de aici o serie întreagă de necazuri. Am dispus la faţă locului cu specialiştii care m-au însoţit să folosim nivelul pe care îl avem, să-l alimentăm prin măsurile pe care, spuneam, de dragare, iar atunci când nivelul nu ne va mai asigura posibilitatea de a iriga efectiv, să întrerupem irigarea culturilor, lucru pe care l-am comunicat şi fermierilor, în aşa fel încât să nu intrăm într-o altă situaţie grea de refacere a sistemului de irigaţii datorită exploatării în condiţii lipsite de siguranţă", a mai menţionat ministrul.

Petre Daea a adăugat că problema grea este a zootehniei, menţionând că în multe judeţe ale ţării nu se mai poate alimenta cu porumb fermele zootehnice. "Problema grea, însă, care se naşte aici, este problema zootehniei, dat fiind faptul că în multe judeţe ale ţării porumbul, ca şi furaj, nu mai poate alimenta fermele zootehnice care folosesc în raţia furajeră această cereală atât de necesară, motiv pentru care am dispus astăzi, în şedinţa operativă de la Ministerul Agriculturii (...), să luăm, să stabilim care sunt sursele de asigurare a furajelor, pentru a putea pune în legătură fermierii dintr-o parte în alta, în aşa fel încât fermele mari ale ţării să poată să furnizeze lapte pe tot parcursul şi să nu avem probleme din punct de vedere al alimentării cu acest produs", a mai spus ministrul Agriculturii. 

Suprafaţa afectată de secetă a depăşit 150.500 hectare, în 20 de judeţe

Suprafaţa totală afectată de secetă a urcat la 150.565 hectare, conform datelor comunicate până miercuri de 20 judeţe, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Situaţia suprafeţelor la culturile calamitate se raportează zilnic pe baza proceselor verbale de constatare a pagubelor încheiate. Până în prezent, au comunicat suprafeţe afectate de secetă judeţele Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Teleorman, Tulcea, Timiş, Vaslui şi Vrancea.

În ceea ce priveşte măsurile întreprinse până în prezent, s-au constituit comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor generate de fenomenele periculoase, ca urmare a secetei pedologice, în baza Ordinului comun nr. 190/83/2022 pentru completarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al ministrului Afacerilor Interne nr. 97/63/2020 şi au fost discutate cu fermierii măsurile promovate de minister pentru diminuarea efectelor secetei.

În cadrul programului de creditare "De trei ori subvenţia", până în prezent s-a încheiat Convenţia între MADR şi Fondul De Garantare a Creditului Rural (FGCR) şi s-a semnat Convenţia de lucru între CEC Bank si FGCR. Totodată, se află în desfăşurare demersurile necesare pentru semnarea Convenţiei între FGCR şi 15 bănci comerciale.

De asemenea, s-a solicitat la Comisia Europeană aprobarea privind acordarea avansului pentru plăţile directe la un nivel de 70% şi 85% pentru măsurile de mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2022. Totodată, s-au elaborat proiectele de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea unor scheme de ajutor excepţional pentru plantaţii pomicole pe rod şi/sau cu arbuşti fructiferi şi/sau cu vii cu struguri pentru vin, precum şi pentru susţinerea activităţii de creştere în sectoarele suin şi avicol, în anul 2022, în valoare de 51,6 milioane euro, din care 25,5 milioane euro fonduri europene şi 26,1 milioane euro de la bugetul naţional.

A fost elaborată şi este în consultare publică Hotărârea de Guvern privind modificarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii şi a infrastructurii de desecare şi drenaj din România, în vederea adaptării agriculturii la schimbările climatice şi reducerea efectelor acestora asupra producţiei agricole, suma destinată fiind de 1,5 miliarde euro, reprezentând fonduri de la bugetul naţional, care vor fi alocate până în anul 2027 şi s-au prevăzut investiţii noi în infrastructura secundară de irigaţii din fonduri UE, în valoare de 400 milioane euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027.

În plus, s-au prevăzut investiţii în sisteme locale de irigaţii din fonduri UE, în valoare de 100 milioane euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027, s-au prevăzut investiţii privind procesarea produselor agroalimentare în vederea obţinerii de produse cu valoare adăugată în sumă de 424 milioane euro prin Planul Naţional Strategic 2023-2027, a fost constituit un grup de lucru pentru elaborarea unui ghid de bune practici care să indice tehnologii şi soiuri adaptate la noile condiţii climatice şi s-a înfiinţat, prin OMADR nr. 717/R/20.07.2022, grupul de lucru privind gestionarea efectelor produse de schimbările climatice