Filofteia are de 10 ani o afacere cu un "produs-minune" care ajută la curățenie. Nu poluează şi nici nu costă enorm: "reţeta magică"

Alegem mâncare bio, căutăm cosmetice naturale, visăm la o viaţă sustenabilă. Dar poluăm fără să ştim, când folosim produse agresive pentru curăţenie. Soluţia e în natură: sunt zeci de plante şi substanţe naturale din care se produc detergenţi pentru vase, haine sau suprafeţe. E trendul viitorului, inspirat din tot ce făceau bunicii noştri în trecut.

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Natura. Depindem de ea şi depinde de noi. E o legătură veche de când lumea, care a funcţionat milenii la rând. Atât timp cât omul a ştiut să profite de mediu, fără să-l distrugă.

Ingrediente-minune la curăţenie

"M-au marcat de când eram mică... Cenuşa pe care mama o fierbea într-un ceaun, cu care ne spăla din creştet până în tălpi. M-a marcat un vraci de aici din zonă, care amesteca flori şi iarbă şi făcea ceaiuri", povesteşte Filofteia Grosu, inginer formulator.

"Când eram mică aveam o prietenă şi bunica ei făcea săpun de casă. Şi mă fascina chestia asta. Nu se face deloc uşor şi îmi aduc aminte şi acum de copilărie cu mirosul ăla", spune Alina Tanasă, influencer.

"Şamponul, gelul de duş, dar şi detergenţii naturali, toate acestea au un strămoş comun şi anume săpunul solid. Încă din antichitate, acesta era folosit pentru a curăţa murdăria de pe piele, dar şi de pe suprafeţe", povesteşte Ana-Maria Gheorghe, reporter Observator.

Alternative bio, cu produse naturale

De la săpunul de casă, s-a ajuns în ultimele decenii la industrii întregi de produse de curăţenie. Detergenţi care nu mai au nimic în comun cu reţetele naturale de altădată. Care poluează apele şi pot afecta pielea. "S-a trecut la ingredientele sintetice din petrol şi gaze, care, s-a adeverit după aceea, fac foarte mult rău atât omului, cât şi mediului înconjurător", adaugă Filofteia Grosu, inginer formulator.

Aşa că tot mai mulţi oameni încep să facă drumul înapoi, spre natură. De la mici laboratoare improvizate acasă, la adevărate afaceri, fenomenul produselor naturale e în creştere. "Ierburile aromatice, plantele, dar şi ceaiurile sunt ingredientul principal care intră în mojarul atelierelor de producţie", spune Ana-Maria Gheorghe, reporter Observator.

Afacerea începută de Filofteia

De peste 10 ani, Filofteia Grosu conduce o afacere de familie cu produse naturale de curăţenie şi de îngrijire. Din grădină, plantele ajung direct în laborator. Nu e magie, e pură chimie. "Chimia nu înseamnă ceva nociv. Un exemplu de reacţie chimică între ingrediente blânde, vegetale, poate fi reacţia de saponificare, între uleiuri şi leşie", spune Filofteia Grosu, inginer formulator.

"Se formează o saponificare, uşor, şi de aici începe uşor-uşor săpunul. Am încălzit unturile. Untul de shea, untul de cocos. Sunt presate la rece. Am încălzit uleiurile. Şi practic acum îl amestecăm până se omogenizează toate ingredientele... Şi după aia îl punem în această matriţă", arată ea.

Cum produce detergent natural

La fel se produce orice detergent natural. "Detergent natural înseamnă un detergent care are în compoziţia sa ingrediente de origine vegetală. Este un produs un pic mai scump, dar care reduce mult poluarea mediului şi ajută mai mult la sănătatea omului", explică Bianca Neagu, chimist.

În medie, un produs natural e cu 20% mai scump decât unul cu ingrediente sintetice. Există însă şi soluţii la îndemâna oricui: "Cel mai accesibil detergent de curăţat suprafeţe în casă. Amestecăm bicarbonatul, trebuie să punem şi apă. Şi ăsta este oţet de mere. Şi un pic de lămâie. Ar fi bună portocala. Şi cu soluţia asta putem să ştergem ce vrem".

Reţeta Alinei, influencer şi mamă

Şi în vieţile fabuloase ale influencerilor, grija pentru sănătate e pe primul loc. De când e mamă, Alina Tanasă preferă produsele naturale. "Auzisem de multe cazuri de copii cu dermatite şi m-a speriat chestia asta şi am încercat să-l ţin departe de chimicale, în primul rând pe el, implicit şi pe noi, dar ştii cum e, noi avem impresia că pe noi nu ne poate ataca, dar de fapt ne atacă şi pe noi şi mediul în care trăim", spune Alina Tanasă, influencer.

"Copilul mic, aşa cum ştim, îşi dezvoltă mecanisme de apărare. Şi pielea lor e mai sensibilă. Prin urmare nou-născutul şi copilul mic trebuie să folosească produse pentru această categorie de mici", explică Amalia Elena Anghel, medic dermatolog. Sănătos, natural, sustenabil. Sunt cuvintele-cheie ale viitorului. Domenii în care schimbările mici fac diferenţe mari. 

Un reportaj realizat de Ana Maria Gheorghe şi Andrei Feraru.