Investiţia de 80.000 de euro prin care Sorin şi-a salvat afacerea, după ani de zile în care a fost la mila sorţii. "E scump în ziua de azi"

Mâncăm tot mai multe legume crescute în solarii! Suprafeţele serelor cresc de la an la an. Speriaţi de vremea extremă, fermierii îşi feresc astfel culturile de secetă, grindină şi ploi acide. Investiţia ajunge la 20.000 de euro pentru un solariu, dar pare rentabilă. 

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Solariile s-au extins cu 10% faţă de anul trecut, iar suprafeţele ocupate de ele cresc lunar. Sorin Cristea are patru solarii în comuna Vărăşti, în apropiere de Bucureşti. După ani de zile în care a cultivat roşii, ardei, castraveţi şi vinete în aer liber, vremea capricioasă l-a convins să treacă la interior. 

Investiţia de 20.000 de euro, salvare pentru fermieri

"Leguma este mai protejată faţă de cum ar fi în câmp. În câmp dacă vine o ploaie acidă, distruge recolta. În solarii dai apă la plantă cât consideri tu, pe când afară dacă nu este protejat de solar, vine o ploaie torenţială, vine piatra şi distruge recolta", spune Sorin Cristea, agricultor.

Investiţia este mare, dar merită şi se amortizează în timp, spun fermierii. Un solariu presupune cheltuieli multe - folia de plastic şi structura sunt cele mai ieftine, iar sistemul de irigaţii şi de încălzire - cele mai scumpe. "Este scump în ziua de azi. Undeva la 1.000 de metri pătraţi de solar să-l dai la gata, este undeva la 20.000 de euro. Ţeava costă, mâna de lucru, este scump. Să faci un solar să reziste şi pe timp de iarnă. Un solar ţeapăn, cam atât de duce cu folie, cu tot ce trebuie", explică Sorin Cristea, agricultor.

Vremea extremă afectează culturile de legume

Din cauza vremii extreme, cu perioade lungi de secetă şi furtuni violente primăvara şi toamna, vom mânca tot mai puţine legume crescute pe câmp - solariile se extind, ca metodă de protecţie pentru recolte. "Spaţiile protejate sunt singura alternativă la schimbările climatice. De ce? Îi creezi un microclimat. Legumele în câmp au scăzut ca suprafaţă mult comparativ cu ce era altădată", spune Gheorghe Vlad, preşedinte OIPA.

"Este un mediu controlat şi, în mediul controlat, vremea nu are niciun pic de influenţă asupra creşterii şi dezvoltării legumelor. Înseamnă că trebuie să furnizezi apă şi căldură atât cât trebuie pentru legume", a precizat Daniel Alexandru, agrometeorolog. În România există acum aproape 7.000 de hectare de sere şi solarii cu legume. Statistica spune, însă, că mai avem nevoie de cel puţin 2.000 de hectare pentru a asigura necesarul intern.