Orașele eficiente, pedepsite de Guvern cu o "taxă pe hărnicie". Revoltă în Timișoara și Iași, veselie în Vaslui

Scandal între primari după ce în bugetul adoptat de parlament şi-a făcut loc o nouă taxă. Oficialii îi spun taxă de solidaritate, opoziţia o numeşte  "taxă pe hărnicie". Cert este că primăriile care colectează sume mari din impozite vor plăti 15 la sută în plus la bugetul de stat, iar banii vor ajuta administrațiile mai mici să se dezvolte. 

• Taxa auto de mediu ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Șoferii cu mașini vechi, cei mai afectați

Cine-i harnic şi munceşte... are bani de dat. La stat! Noua taxă de solidaritate îi revotă pe primarii din oaşele bogate ale României.

La nivel naţional, statul încasează, în medie, 2.000 de lei pe an din impozitul pe venit pentru fiecare locuitor. În Timişoara, unde salariile sunt mai mari și șomajul aproape inexistent, sumă ajunge la 3.700 de lei, aproape dublu. Din diferenta de 1.700 de lei, orașul trebuie să plătească guvernului o "taxă pe hărnicie" de 15% pentru fiecare locuitor. Administrația locală estimează că această taxă costă Timișoara 13 milioane de euro anual și o consideră o pedeapsă pentru orașele mai performante. 

"Avem nevoie de aceşti bani aici, la nivel local, pentru a construi poduri, pentru a repara trotuare, pentru a repara şcoli, dar în loc să rămână aici se duc la Bucureşti", a spus Dominic Fritz, primar Timşoara.

Primarul Timişoarei acuză Guvernul că se transformă într-un Robin Hood modern care ia de la bogaţi şi dă la săraci. "Este absolut halucinant să vezi cum aceste măsuri încearcă să încurajeze mediocritatea în loc de performanţă. Nu se poate întotdeauna când creştem un pic să ni se taie din ce în ce mai mult", a spus primarul Dominic Fritz.

Primarii orașelor bogate încearcă să înțeleagă noua taxă

Reprezentanții Asociației Municipiilor din România cer o întâlnire cu premierul și cu ministrul de Finanțe pentru a înțelege mecanismele noii taxări. "Şi eu cred în solidaritate, de altfel un termen pe care permanent l-am pronunţat, dar solidaritatea nu înseamnă să luăm din zona Moldovei. Cred că în jur de 8 milioane de euro vom plăti şi noi", a spus Mihai Chirica, primar Iași.

Ministrul de Finanţe spune că o parte din banii colectaţi vor ajunge în comunităţi mai slab dezvoltate. Primarul din Vaslui este printre cei care aplaudă măsura. "Este o măsură potrivită pentru municipiul Vaslui, pentru că astfel ne dă voie, ne permite să funcţionăm în condiţii minime, normale. Nivelul de trai să fie acelaşi atât la vasluian, cât şi la cel din Iaşi, cât şi la cel din Cluj", a spus Lucian Branişte, primar Vaslui.

Economiştii nu cred că soluţia aleasă de Guvern este cea mai potrivită.

"Nu cred că este sustenabil şi sănătos pe termen lung să stimulezi activitatea la un judeţ sărac prin subvenţie. Totul ajunge să fie suportat de oamenii care lucrează în acele oraşe pentru că vor fi vitregiţi de fonduri pentru investiţii", a explicat Iancu Guda, specialist economic Observator.

Cluj-Napoca, Bucureşti şi Timişoara sunt printre oraşele cu cele mai mari bugete din ţară.