Șoferii au început cursa pentru umplerea rezervoarelor și a canistrelor, după ce au aflat că dispare compensarea. Cât va costa benzina de la 1 ianuarie

E oficial. Reducerea de 50 de bani pe litrul de carburant dispare în noaptea de Revelion. Guvernul a găsit însă o altă metodă de a tempera preţurile prin scăderea accizelor. Mai mult, statul va taxa la sânge profiturile uriaşe ale companiilor petroliere, în speranţa că va descuraja creşterea preţurilor. 

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

Un plin de benzină sau motorină va costa mai mult de la 1 ianuarie. Aşa că mulţi şoferi îşi umplu rezervoarele şi. canistrele în cele câteva zile care au mai rămas din acest an. Compensarea a intrat în vigoare pe 1 iulie, după ce motorina depăşise pragul de 9 lei, iar benzina pe cel de 8 lei. 

Șofer: Ar fi trebuit prelungită. Că oricum la preţuri degeaba se ieftineşte dacă nu se face nicio reducere, nimic. 

Reporter: Te-a ajutat în perioada asta? 

Șofer: Da, foarte mult m-a ajutat, cum să nu. 

Șofer: De ajutat, cred că ajută pe toată lumea, dar cred că e o măsură corectă pentru că preţurile au scăzut destul de mult şi cred că nu-şi mai permite Guvernul să subvenţioneze la nesfârşit. 

Reporter: De la 1 ianuarie alimentaţi mai puţin sau? 

Șofer: Ehh, când trebuie să mă duc, mă duc. Şi când au făcut 9,50 lei, dacă a fost nevoie am alimentat, ce să fac. 

Vestea bună este că, tot de la 1 ianuarie, scad accizele la carburanţi. Ordononaţa de modificare a Codului Fiscal, publicată săptămâna trecută, prevede accize mai mici cu peste 10 procente, chiar sub nivelul minim impus de Uniunea Europeană. 

Alex Prunean, reporter Observator: Anularea reducerii de 50 de bani va fi parţial compensată de scăderea accizelor. Practic, de la 1 ianuarie, benzina va fi mai scumpă 22 de bani, iar motorina cu 23 de bani pe litru.

Lovitură pentru companiile din Energie

Statul va lua mai puţini bani din accize, dar nu va mai plăti compensarea. Însă marea lovitură o primesc companiile din energie, inclusiv cele petroliere. 

Nicolae Ciucă, premier: Vom adopta o decizie care privește implementarea Regulamentului 1854 privind supraimpozitarea profitului la companiile din domeniul energiei. 

Ce înseamnă asta? Toate aceste companii vor plăti o aşa-numită "contribuţie de solidaritate" din profiturile obţinute în 2022 şi 2023.

Să luăm exemplul Petrom. Compania a obţinut anii trecuţi un profit mediu de aproape 3 miliarde de lei. În acest an, pe fondul scumpirilor, are un "plus" de 9 miliarde în doar 9 luni, adică un profit estimat de 12 miliarde pe tot anul. Noua taxă este de 60% din diferenţa de profit faţă de media ultimilor patru ani, majorată cu 20%. Rezultă peste 5 miliarde de lei băgaţi în buzunarul statului doar pentru anul în curs. 

Cătălin Niţă, Federaţia Patronală Petrol şi Gaze: Vedem un nou proiect de suprataxare a sectorului ca un mare pericol pentru viitoarele investiţii pentru securitatea energetică a României. O astfel de măsură pune în pericol investiţiile viitoare în ceea ce priveşte producţia de ţiţei şi de gaze. Acest sector este deja supraimpozitat. 

Acțiunile companiilor petroliere, în scădere

Mihai Diaconu, secretar de stat: E o exagerare din partea companiilor. Nu au de ce să se plângă. Vorbim de superprofituri în vremuri în care preţul la produsele energetice sunt volatile. 

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei: Nimănui nu-i place să fie taxat şi într-o situaţie de aceasta excepţională sunt unii care au costuri mari şi sunt nefericiţi şi alţii puţini care au profituri din această situaţie şi care încearcă să se bucure de ele. 

Contribuţia de solidaritate a avut efecte imediate asupra companiilor din energie. Acţiunile OMV Petrom au scăzut azi cu peste 5%, iar cele Romgaz cu peste 4%, la Bursa de Valori Bucureşti.