Cătălin Cherecheș, condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită

Cătălin Cherecheș, primarul din Baia Mare, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. 

• Un val de frig ameninţă România. Zonele în care temperaturile au coborât deja aproape de zero grade

Curtea de Apel Cluj a respins apelul primarului şi a menţinut sentinţa dată în februarie 2022 de Tribunalul Cluj, fiind modificate doar câteva dispoziţii privind pedeapsa complementară.

Din completul de la Curtea de Apel Cluj a făcut parte şi judecătoarea Georgiana Rodica Farcaş Hîngan, pe care soacra lui Cherecheş a încercat să o mituiască, pentru a obţine o condamnare mai uşoară sau chiar achitare. Cu o zi în urmă de aflarea sentinței, edilul a cerut strămutarea procesului de la Cluj la o altă instaţă competentă. 

Minuta instanței 

„1. În baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj împotriva Sentinţei penale nr. 41/2022 din data de 24 februarie 2022, pronunţată de către Tribunalul Cluj în dosar nr. 2537/117/2016, pe care o desfiinţează în parte, sub aspectul temeiniciei acesteia, cu privire la duratei pedepsei complementare aplicate inculpatului CC şi rejudecând cauza în aceste limite: Majorează durata pedepsei complementare aplicate prin sentinţa apelată faţă de inculpatul CC, constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa funcţia de primar), de la 4 ani la 5 ani. Pedeapsa complementară se execută potrivit art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen., respectiv după executarea pedepsei principale a închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate. În temeiul art. 397 alin. (4) rap. la art. 2502 din C. proc. pen., Dispune menţinerea sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa din data de 18.05.2016 emisă în dosarul nr. 256/P/2015 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj asupra: – autoturismului marca Porsche Cayenne S 9PA EL 22, cu seria şasiu WP1ZZZ9PZ8LA52593, cu număr de înmatriculare MM-10-VDC, proprietatea inculpatului CC, – terenului intravilan în suprafaţă de 74 mp şi a terenului intravilan în cotă de 9/788 parte aferentă parcării, proprietatea inculpatului CC, până la concurenţa sumei de 65.000 lei şi 5.000 euro, cu privire la care s-a dispus confiscarea specială. Dispune ca sechestrul asigurător instituit prin ordonanţa din data de 18.05.2016 emisă în dosarul nr. 256/P/2015 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj să garanteze şi executarea cheltuielilor judiciare în cuantum de 57.000 lei (aferente fazelor de urmărire penală, judecata în primă instanţă şi judecata în apel). Menţine în rest dispoziţiile sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii. 2.În temeiul art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul CC împotriva Sentinţei penale nr. 41/2022 din data de 24 februarie 2022, pronunţată de către Tribunalul Cluj în dosar nr. 2537/117/2016. În baza art. 272 C.proc.pen., stabileşte în favoarea Baroului de Avocaţi Cluj suma de 942 lei, reprezentând onorariul cuvenit d-lui av. SO, în calitate de apărător desemnat din oficiu pentru apelantul-inculpat, sumă ce se avansează din Fondul Ministerului de Justiţie. În temeiul art. 275 alin. 2 C.proc.pen., obligă apelantul-inculpat la plata în favoarea Statului Român a sumei de 17.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel. În temeiul art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea Ministerului Public în apel vor rămâne în sarcina Satului Român. Definitivă. Pronunţată azi, data de 24 noiembrie 2023, prin punerea deciziei la dispoziţia apelantului-inculpat şi procurorului prin intermediul grefei Curţii.”

Cătălin Cherecheş a fost trimis în judecată de DNA în 20 mai 2016, pentru luare de mită în formă continuată, după ce ar fi primit de la o persoană din conducerea CS Fotbal Club Municipal Baia Mare 70.000 de lei pentru a susţine financiar clubul.

Soacra lui Cherecheș, prinsă în flagrant când încerca să dea mită 50.000 de euro pentru o sentință mai blândă

Socrii primarului din Baia Mare sunt în arest pentru 30 de zile, după ce soacra lui Cătălin Cherecheş a fost prinsă în flagrant în timp ce încerca să dea mită 50.000 de euro ca să obţină pentru ginerele său o sentinţă mai blândă.

Cei 50.000 de euro ar fi reprezentat doar jumătate din mita totală pe care soacra voia să o dea mamei judecătoarei pentru a obţine libertatea ginerelui său. Denunţul la DNA l-a făcut chiar magistratul, iar mama sa ştia de flagrantul organizat într-un centru comercial. Primarul susţine că nu ştia nimic despre acţiunile soacrei. Ba chiar  ameninţă cu divorţul dacă soţia i-a ascuns ceva.  

Cătălin Cherecheş este primar in Baia Mare din 2011. In septembrie, şi-a transformat cununia civilă într-o activitate de interes local. La ceremonia organizată pe un teren inchiriat de la Primărie au fost invitaţi toţi localnicii. Evenimentul privat a fost transmis în direct pe pagina oficială a instituţiei pe care Cătălin Cherecheş o conduce.