A doua şcoală din România primeşte o primă speranţă

Este a doua şcoală în limba română deschisă în Principatele Române, o clădire monument cu arhitectură unică şi o istorie pe măsură. De pe băncile ei au ieşit cei care au luptat pentru identitatea noastră ca popor, cei care au îmbogăţit cultura şi ştiinţa din lumea întreagă. În ciuda poveştii sale, Colegiul Naţional Carol I din Craiova i-a lăsat reci pe cei care trebuiau să-i apere soarta.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

Colegiul Naţional Carol I, Craiova. Păşim pe urmele celor rămaşi în paginile cărţilor de istorie călăuziţi de Liviu Ionescu, fost elev, actual profesor la Carol. Ştiinţa, arta şi cultura românească au crescut prin contribuţia elevilor şcolii craiovene. Peste 50 dintre absolvenţi au ajuns academicieni, iar de-ar fi să alegi dintre ei elita, cu greu te poţi opri la doar câteva nume: Alexandru Macedonski, Nicolae Titulescu, Gheorghe Ţiţeica, Eugen Ionescu, sau Ion Ţuculescu. Faimoasa pictură Hora Unirii la Craiova a lui Theodor Aman e adăpostită astăzi în Muzeul Naţional de Artă.

Aici, şcoala românească şi-a format rădăcini

În sala mare a școlii a citit Ion Heliade Rădulescu Proclamaţia de la Islaz, în timp ce loan Maiorescu, directorul instituției, citea documentul urcat într-un pom în faţa clădirii, pentru cei adunaţi în afara ei. De la fala de altă dată, clădirea a ajuns, după ani de zile de nepăsare şi nepuţinţă, o pată pe obrazul Craiovei. Suntem la kilometrul zero al oraşului. Iar despre Craiova nu poţi să vorbeşti, fără să ţii seama de Colegiul Carol I. Aici s-a scris istorie. Şi tot aici, şcoala românească şi-a format rădăcini. Printre absolvenţi e şi Bogdan Tiparu, preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din Oltenia. E greu de înţeles cum ajunge o bijuterie în ruină, spune specialistul.

"Nu a existat o armonie între factorii de decizie. Sperăm, cu interesul mass media şi mai ales cu dragostea celor care locuiesc în oraşul Craiova, ca în câţiva ani să putem să intrăm din nou în clădirea liceului", a declarat Bogdan Tiparu, preşedinte Ordinul Arhitecţilor Oltenia. Cutremurul din 1977 a avariat din temelii clădirea. S-a luat în calcul demolarea ei, povesteşte arhitectul. În epoca de aur, clădirile de patrimoniu aveau soarta pecetluită. Dar emblema Craiovei a avut noroc. Nici măcar comuniştii nu s-au încumetat să distrugă monumentul. I-au schimbat numele în "Nicolae Bălcescu", să şteargă urmele regalităţii.

Sub cupolele înalte nu mai e de mult un templu de păstrat o aşa comoară. Pereţii bătrâni şi crăpaţi nu au mai ţinut piept umezelii. O crimă, spune dascălul. Una pe care nu şi-a dorit să o permită. Bucată cu bucată a împachetat miile de volume şi le-a mutat într-un alt corp de clădire. "Cu ajutorul elevilor. Cu ajutorul câtorva părinţi. Cu ajutorul absolvenţilor. Încă mai sper că voi apuca să văd clădirea în strălucirea şi frumuseţea de altă dată. Am păşit în şcoala asta când aveam 6 ani, în clasa întâia. Am parcurs cei 12 ani de şcoală aici", a declarat Liviu Ionescu, profesor.

În 2018, autorităţile locale anunţau că monumentul va fi predat Companiei Naţionale de Investiţii: salvarea clădirii era prea scumpă pentru bugetul Craiovei. Trei ani mai târziu, se semna contractul de reabilitare a şcolii. 6 luni avea la dispoziţie constructorul pentru proiectare şi doi ani şi jumătate să execute lucrările. "Cei de la ISU, pe legislaţia pe care o au în vigoare spuneau că vor să fie pereţii de o anumită grosime, ceilalţi, din comisia de monumente, spuneau că trebuie să fie de altă grosime. Noi nu puteam să emitem autorizaţia de construire, primăria, până când nu aveam aviz de la toate instituţiile", a declarat Lia Olguţa Vasilescu, primar Craiova.

Specialiştii în monumente au o altă explicaţie. "Trebuie să facă această armonizare între legislaţia după care funcţionează inspectoratul de stat pentru situaţii de urgenţă şi cerinţele pe care le au cei de la comisia zonală a monumentelor istorice", a declarat Bogdan Tiparu, preşedinte Ordinul Arhitecţilor Oltenia. Autorizaţia de construire şi avizele necesare începerii lucrărilor au fost emise abia la începutul lunii trecute. Firma care are în sarcină restaurarea clădirii lucrează şi la Cazinoul din Constanţa şi se laudă cu o experienţă solidă în piaţă. Valoarea contractului este de aproape 100 de milioane de lei.