Freedom House 2025. Ce scor are România: "Libertăţile civile sunt respectate, dar supuse unei presiuni tot mai mari"

Libertatea a scăzut în general în întreaga lume anul trecut, pe măsură ce autoritarismul şi-a consolidat influenţa, dar Asia de Sud s-a remarcat prin unele îmbunătăţiri notabile, a declarat miercuri organizaţia americană de promovare a democraţiei Freedom House.

• Lista gravă a infracţiunilor din dosarul în care este vizat Horaţiu Potra. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Poliția Română dezminte că Georgescu a fost pus de polițiști cu mâinile pe perete. Dialogul cu oamenii legii

În raportul său anual, grupul de cercetare cu sediul la Washington evidenţiază două ţări ca fiind „libere”: Senegal şi Bhutan, regatul himalayan care şi-a consolidat tranziţia către democraţie prin alegeri.

Ce scor are România

Organizaţia non-profit, care primeşte subvenţii din partea guvernului american, întocmeşte un clasament anual pe baza unui indice care include gradul de democraţie şi libertăţile civile din fiecare ţară.

România are un scor de 82/100 în privinţa libertăţilor civile. În ultimii ani scorul României a fost de 83. 

Raportul arată că "sistemul pluripartit din România a asigurat rotaţii regulate ale puterii prin alegeri competitive. Libertăţile civile sunt, în general, respectate, dar sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari, deoarece interesele politice înrădăcinate se opun eforturilor civice şi instituţionale de combatere a corupţiei sistemice".

Progrese în Asia de Sud

În timp ce micul regat al Bhutanului este singura ţară din Asia de Sud clasificată ca fiind liberă, Freedom House remarcă progresele înregistrate în alte ţări din regiune, precum Bangladesh şi Sri Lanka, unde Anura Kumara Dissanayake a fost ales preşedinte pe baza unei platforme anticorupţie, după ce a întrerupt dominaţia celor două partide.

Cea mai notabilă îmbunătăţire a indicelui, care ia în considerare atât ţările, cât şi teritoriile, a fost înregistrată în Kashmirul administrat de India, unde au fost organizate alegeri pentru prima dată de când guvernul naţionalist hindus din New Delhi a revocat statutul special al regiunii în 2019.

Dar, potrivit Freedom House, India premierului Narendra Modi în ansamblu s-a deteriorat şi mai mult. În 2021, organizaţia a retrogradat cea mai mare democraţie din lume de la „liberă” la „parţial liberă”.

Acesta este cel de-al 19-lea an consecutiv în care libertatea a scăzut la nivel mondial, potrivit Yana Gorokhovskaia, coautor al raportului.

Bangladesh şi Siria, unde luptătorii islamişti l-au răsturnat pe Bashar al-Assad în decembrie, au înregistrat îmbunătăţiri notabile în ceea ce priveşte libertăţile civile, dar progresul în ceea ce priveşte reprezentarea politică va dura mai mult, a spus ea.

Îmbunătăţiri şi retrogradări

Drepturile politice „depind în mare măsură de instituţii. Iar acestea sunt uşor de distrus, dar foarte greu de construit”, a spus ea.

Iordania, care a trecut de la „nu este liberă” la „parţial liberă”, este un punct pozitiv în Orientul Mijlociu.

Pe de altă parte, patru ţări au fost retrogradate de la „parţial liberă” la „nu liberă”: Kuweit, Niger, Tanzania şi Thailanda.

Niger a intrat sub control militar după ce, în 2023, o lovitură de stat l-a înlăturat pe preşedintele ales Mohamed Bazoum.

Tunisia, El Salvador şi Haiti au înregistrat, de asemenea, scăderi semnificative.

Cum se prezintă SUA în raport

Potrivit raportului, o ţară esenţială de urmărit va fi Statele Unite. Ţara a organizat alegeri libere, corecte şi credibile în 2024, iar scorul său s-a îmbunătăţit deoarece, spre deosebire de cele două competiţii prezidenţiale anterioare, nu au existat eforturi semnificative de a interveni, de a pune la îndoială sau de a anula rezultatul. Cu toate acestea, la fel ca în cazul alegerilor din alte democraţii din cursul anului, campania din SUA a fost pătată de ameninţări la adresa candidaţilor din ambele partide principale, precum şi a unor lucrători electorali. Donald Trump, candidatul Partidului Republican şi câştigătorul final al scrutinului, a fost ţinta a două tentative de asasinat, dintre care una l-a rănit şi a ucis un participant la miting în iulie.

În timpul campaniei, Trump a făcut o serie de promisiuni cu privire la politica internă şi externă care ar putea avea un impact substanţial asupra libertăţilor interne şi externe. El a avertizat că îşi va urmări în justiţie adversarii politici şi va reduce independenţa instituţiilor - inclusiv a agenţiilor federale de aplicare a legii, a funcţiei publice şi a mass-mediei - care au protejat în mod tradiţional statul de drept, au asigurat transparenţa şi au servit drept verificări benefice ale discreţiei prezidenţiale.

Conform raportului, Trump şi-a exprimat, de asemenea, interesul de a pune capăt rapid războaielor externe în curs, ceea ce ar putea contribui la instaurarea păcii şi securităţii în regiunile afectate ale lumii. Cu toate acestea, este important ca orice soluţie să susţină suveranitatea naţională, să protejeze şi să extindă progresul democratic şi să consolideze respectul pentru drepturile fundamentale. Atât ţările democratice, cât şi cele autocratice privesc spre Statele Unite pentru a-şi justifica propriile acţiuni, astfel încât cursul trasat de preşedintele Trump în următorii patru ani va avea reverberaţii globale.

Singura ţară cu un scor perfect de 100 pentru libertate este Finlanda, urmată îndeaproape de Noua Zeelandă, Norvegia şi Suedia, cu 99.