Legume "de ţară" în inima oraşelor din România. Vecinii lucrează pământul împreună, pentru a mânca sănătos

Grădinile comunitare prind rădăcini. De la micile parcele din faţa blocului sau de pe balcon, orăşenii au trecut la următorul nivel: vecinii concesionează un teren şi se gospodăresc la mica înţelegere. La Cluj, se plantează şi prima livadă comunitară de unde toţi cei care au grijă de pomi pot culege roadele.

• Jumătate de ţară, sub cod galben de vreme severă până sâmbătă seara. Rafalele de vânt depăşesc 50 km/oră

Prima grădină comunitară din Cluj Napoca încolţeşte timid. Pe o limbă de pământ de pe malul Someşului, pasionaţii de grădinărit au plantat de la busuioc la spanac. "Multe salate, mixuri de salată am pus, rucola. Şi acum va veni un val de frig, aşteptăm să treacă şi după o să punem şi fasole. Mazăre cred că au pus deja fetele", spune Ioana Rus.

Grădinile comunitare prind rădăcini

Fiecare are grijă de propria parcelă de pământ, la mica înţelegere. "Am mâncat măcriş, care e sălbatic. Am gustat din toate plantele aromatice, frunze de busuioc şi mentă. E incredibil să fii din mijlocul oraşului să poţi să mănânci din natură. Am amintiri din copilărie, de la bunici, dar eu personal nu am mai ţinut o grădină până acum", adaugă Ioana Rus.

Ideea, adoptată cu succes în alte ţări, e încă la nivel de proiect la noi. O propunere de reglementare a grădinilor publice a fost depusă la primărie. "Deocamdată este înţelegerea asta informală, dar de la un punct încolo cred că se poate reglementa. Grădina comunitară poate fi şi pe teren privat, dar noi marşăm pe ideea de spaţiu public. Pot să fie acolo oameni din cartier, zone care sunt la comun. Grădinăritul comunitar presupune şi acest schimb uneori poate să fie de seminte, de legume şi fructe", spune Adrian Dohotaru, Asociaţia "Someşul Nostru".

"Fie că o numesc grădină comunitară sau nu, oamenii din oraş folosesc deja fiecare bucată liberă de pământ pentru a-şi cultiva propriiile legume. În jurul acestui transformator electric din colţul unei intersecţii găsim deja o mică plantaţie de mazăre, dar şi un strat de ceapă verde", arată Alex Prunean, reporter Observator.

În mod oficial, de data aceasta, la marginea unui Parc din Cluj, se înfiinţează prima livadă comunitară. Meri, peri, cireşi şi pruni au fost plantaţi de voluntarii unei asociaţii. "Scopul acestei acţiuni este de a planta peste 500 de pomi fructiferi. Orice clujean poate să vină aici să culeagă fructele din pomii fructiferi", a precizat Felföldi Zoltán, ONG Terra GLoria.

În străinătate, astfel de grădini sunt deja locuri de socializare, iar listele de aşteptare la primării pentru o bucată de teren destinată legumelor sunt imense. Cei care nu au grijă de bucata de pământ rămân fără grădină, iar parcela va fi dată altui doritor.