Miza Canalului Bâstroe: De ce se ceartă Ucraina şi România pe el. Ambasadorul ucrainean convocat de MAE, Ciucă vrea să verifice lucrările ucrainenilor

Ministrul Transporturilor a convocat în această dimineață toate structurile de la nivelul instituției pentru o şedinţă pe tema navigației pe canalul Chilia - Bâstroe. Asta după ce ministerul ucrainean al Infrastructurii a anunţat că adâncimea de navigaţie a Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m, deşi ambasada Ucrainei la Bucureşti a afirmat că este vorba doar despre lucrări de întreţinere a căii navigabile. Totodată MAE l-a convocat pe ambasadorul ucrainean la București. Autoritățile române vor să obţină aprobare pentru a merge pe canalul Bâstroe să verifice lucrările ucrainenilor, a anunțat premierul Nicolae Ciucă. El spune că autoritățile de la București ar putea sesiza Comisia Europeană. Activiştii de mediu cred că asta planurile ucrainenilor ar putea distruge Delta Dunării.

• Alertă la Budapesta după ce Dunărea s-a revărsat. Sâmbătă atinge punctul maxim, iar apoi pericolul se mută în România

Potrivit unor surse politice, Ministrul Transporturilor a convocat în această dimineață toate structurile de la nivelul instituției pe tema navigației pe canalul Bâstroe. Este o întâlnire la nivel tehnic la care participă reprezentanți de la Autoritatea Navală Română,  Administraţia Fluvială a Dunării de Jos şi Administraţia Porturilor Dunării Maritime. 

Ciucă: Autoritățile române vor aprobare pentru verificarea lucrărilor de pe canalul Bâstroe

MAE l-a convocat pe ambasadorul ucrainean la București. Autoritățile române vor să obţină aprobare pentru a merge pe canalul Bâstroe să verifice lucrările ucrainenilor, anunță premierul Nicolae Ciucă. El spune că autoritățile de la București ar putea sesiza Comisia Europeană.

"Astăzi (luni - n.r.) la Ministerul de Externe va fi prezent ambasadorul Ucrainei. I se va solicita ca în perioada următoare autoritățile române să primească aprobare pentru verificarea lucrărilor", a transmis Nicolae Ciucă.

Premierul precizează că este vorba de realizarea unor lucrări care au impact asupra mediului Deltei Dunării. "În acest moment dați-ne voie să verificăm și să confirmăm aceste date. Niciuna dintre instituții nu poate să confirme aceste date. Până când nu ajungem pe canal să putem să verificăm și să executăm măsurătorile de adâncime... (...) Întreținerea e pentru 3,5 metri. Ce depășește această adâncime înseamnă adâncirea canalului. Pe baza măsurătorilor, atât Ministerul Mediului, cât și celelalte instituții vor acționa ca atare, inclusiv prin sesizarea Comisiei Europene", încheie Ciucă.

Întrebat despre lucrările de dragare din zona Bârstroe, Nicolae Ciucă a arătat că a discutat și sunt mai multe instituții care au atribuții în a monitoriza și verifica activitatea. "Am discutat cu Ministerul de Externe, am discutat cu ministerul Transporturilor. Fiecare dintre ele au datoria ca înainte de a iniția alte demersuri decât cele care au fost făcute publice, să verifice. Motiv pentru care Ministerul de Externe este coordonat cu Ministerul Mediului și Ministerul Transporturilor, a inițiat notele verbale către Ambasada ucrainei la București, a fost primit un răspuns în care se specifică faptul că au fost executate lucrări de întreținere", a spus șeful Executivului.

Ucraina anunţă că adâncimea de navigaţie a Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m

Ministrul infrastructurii a afirmat că au fost deschis canalului Bâstroe pentru navigaţie, a crescut potenţialul de transbordare al porturilor şi că vor continua lucrările de dragaj în partea ucraineană a Dunării. "Prima dată de la independenţa Ucrainei pescajul navelor care trec prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării şi cifra de afaceri de export a portului. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar al Dunării împreună cu partenerii noştri europeni", a scris vineri pe Twitter Ministerul ucrainean al Infrastructurii.

Publicaţia specializată în ştiri din domeniul agricol Agricensus a relatat, citând surse comerciale, că o creştere a adâncimii canalului care leagă fluviul Dunărea de Marea Neagră ar putea îmbunătăţi logistica pentru porturile ucrainene cu adâncime redusă şi ar putea îmbunătăţi fluxurile în cazul în care acordul privind coridorul de cereale cade.

Adâncimea canalului Bâstroe din Ucraina a fost mărită cu 2,5 metri, ajungând la 6,5 metri de la început până la kilometrul 77 şi la şapte metri de la kilometrul 77 până la kilometrul 166, unde canalul întâlneşte braţul Chilia, consemnează Agricensus, citând o notă oficială a Ministerului ucrainean al Infrastructurii din data de 17 februarie.

Kievul se laudă: "Am reuşit să creştem adâncimea permisă a navelor pentru prima dată în istoria Ucrainei independente"

"Am reuşit să creştem pentru prima dată adâncimea permisă a navelor în Ucraina independentă", a declarat Oleksandr Kubrakov, viceprim-ministru pentru reconstrucţie. "Datorită acestui lucru, vom putea asigura o navigaţie mai eficientă şi mai sigură între Marea Neagră şi fluviul Dunărea, precum şi creşterea fluxului de marfă prin porturile Dunării", a adăugat Kubrakov.

Schimbările ar putea permite unei părţi a flotei de transport să meargă direct către Marea Neagră prin canalul Bâstroe de pe partea ucraineană şi să reducă presiunea asupra canalului Sulina, care este controlat de autorităţile române. Înainte de această schimbare, adâncimea redusă nu permitea trecerea navelor încărcate complet, ci doar întoarcerea navelor goale, conform surselor comerciale, creând blocaje şi întârzieri pentru navele încărcate cu cereale pentru export, comentează publicaţia.

De asemenea, se aşteaptă ca navele cu o greutate de până la 10.000 de tone să poată acum trece prin canal, dar în cazul unei astfel de opţiuni, nava ar fi probabil încărcată doar parţial, până la aproximativ 6.000-7.000 de tone, conform lui Pavel Sosnovsky, şeful agenţiei independente de analiză a transportului maritim ISM.

Ambasada Ucrainei la Bucureşti a spus că este vorba doar despre lucrări de întreţinere a căii navigabile

Sâmbătă, Ambasada Ucrainei în România a precizat că lucrările de dragare pe Dunăre făcute de partea ucraineană "vizează exclusiv întreţinerea căii navigabile, adică asigurarea siguranţei navigaţiei prin menţinerea caracteristicilor tehnice actuale, precum şi eliminarea consecinţelor de colmatare naturală".

Reprezentanţii Ambasadei au explicat că astfel de lucrări se fac de mai mulţi ani şi că partea ucraineană a informat, în august anul trecut, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos privind lucrările planificate. "În cazul în care partea ucraineană va planifica implementarea proiectelor majore diferite de cele operaţionale curente, partea română va fi informată în prealabil şi va avea loc convenirea acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare, acordurile şi convenţiile internaţionale", au adăugat aceştia, îndemnând totodată la "avansarea responsabilă de informaţii publice pentru a nu prejudicia relaţiilor bilaterale şi pentru a nu alimenta propaganda rusă".

De asemenea, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, afirmă că a discutat cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, solicitând "clarificarea cât mai curând" a poziţiei Ucrainei privind dragarea canalului Bâstroe. "În marja Conferinţei de Securitate de la Munchen, am discutat cu colegulmeu Dmytro Kuleba şi am solicitat clarificarea cât mai curând a poziţiei Ucrainei privind dragarea canalului Bîstroe, complementar demersurilor deja întreprinse de MAE român pe lângă partea ucraineană", a scris Aurescu, sâmbătă seară, pe Twitter.

Ministerul Afacerilor Externe afirma, referitor la informaţiile privind lucrări de dragare desfăşurate de Ucraina pe canalul Bâstroe, că a solicitat încă din 13 februarie date Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Poliţiei de Frontieră, iar în funcţie de răspunsurile autorităţilor române de resort, va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activităţi având ca scop adâncirea rutei de navigaţie.

De asemenea, MAE preciza că a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene că autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport - propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014 - întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigaţie realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului.

Ministrul Mediului Tánczos Barna a spus joi că Ministerul va urmări lucrările care se fac pe canalul Bâstroe și va împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea și ecosistemul Deltei Dunării.

"Nici legislația națională a României, nici legislația Ucrainei nu permit desfășurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol biodiversitatea și ecosistemele din Delta Dunării. În ceea ce privește lucrările care au avut loc în zona Deltei de partea ucraineană, sunt convins că ministerele de resort vor urmări toate lucrările care vizează canalele navigabile, sunt convins că pe căile diplomatice se vor găsi soluțiile de comunicare cu partea ucraineană. Subliniez încă o dată că Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convențiile europene și internaționale și vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea și ecosistemul Deltei Dunării", a declarat Tánczos Barna.