"Peştii noştri trebuiau să hiberneze acum". Pierderi uriaşe pentru fermierii piscicoli din cauza schimbărilor bruşte de temperatură

Schimbările bruşte de temperatură şi-au spus cuvântul şi în cazul producţiei de peşte. În loc să hiberneze, cum ar fi fost normal pe parcursul iernii, peştii au căutat hrană, generând astfel costuri uriaşe de producţie. În plus, faţă de alte ţări europene, fermierii piscicoli trebuie să-şi acopere singuri pagubele produse de fenomenele meteorologice atipice.

• Cine sunt cei şase reţinuţi pentru trădare de DIICOT. DETALII la Observator 17:00
• Comandamentul Vlad Ţepeş, organizaţia vizată de DIICOT pentru trădare. Cine este Radu Theodoru, generalul în rezervă, suspect în dosar

Iarna atipică din acest an a adus probleme majore în procesul de producţie a peştelui. De la ger la temperaturi primăvăratice, oscilaţiile de temperatură constante au dus la pierderi semificative. "A făcut ca peştele să se mişte în depozite şi să iasă din starea de hibernare. Fapt care a dus la un consum energetic mult mai mare şi la pierderi corporale însemnate. Peştii noştri trebuiau să hiberneze acum. O să înceapă în curând perioada de populare în care avem nevoie de temperaturi reci pentru că peştele se manipulează mult mai uşor la temperatură scăzută", a declarat Diadem Atodiresei, fermier piscicol.

Fermierii români sunt obligaţi să vândă la un preţ mai mic

Astfel, dacă în prima lună a primăverii, cantitatea de peşte ajungea în mod normal la aproape 100 de kilograme, astăzi pescarii mai scot doar 85 de kilograme. "Din punct de vedere al oamenilor, da. Temperaturile îşi spun cuvântul, dar peştele e în apă, produsul nostru finit e în apă", a declarat Gabriel Bularda, inginer piscicol. Iar efectele negative nu se opresc aici. "Temperaturile atipice, mari, au dus la proliferarea unor boli, care de obicei se manifestau undeva la începutul primăverii", a declarat Diadem Atodiresei, fermier piscicol.

În plus, deşi concurenţa din alte ţări europene beneficiază de subvenţii guvernamentale şi sprijin financiar, fermierii români sunt obligaţi să vândă la un preţ mai mic. "Simţim presiunea colegiul din estul Europei. Colegii noştri au fost sprijiniţi de către guvernele lor. Au accesat al treilea an sprijiin pentru Ucraiana,  aproximativ 10% din cifra de afaceri în cazul Bulgariei şi Poloniei. Primim sprijin pentru motorină, dacă colegii din agricultură depun un dosar destul de simplu, dosarul nostru pentru motorină în cazul unei firme la 800-900 de pagini. E o întreagă lucrare de diplomă", a declarat Diadem Atodiresei, fermier piscicol.

Pe lângă pierderile din această iarnă, fermierii piscicoli mai au o problemă: lipsa apei. Seceta din 2024 a secat multe iazuri, iar rezervele de apă nu au fost refăcute complet.