România, 20 de ani în NATO. Geoană: Ţara noastră este sigură, în cadrul celei mai puternice alianţe din istoria umanităţii

S-au împlinit două decenii de la aderarea noastră la Alianţa Nord-Atlantică. La data de 29 martie a avut loc depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al Statelor Unite. Mai apoi, pe 2 aprilie, a urmat ceremonia de ridicare a drapelului României la sediul NATO. Momentul a fost marcat ieri în Parlamentul României. Astăzi şi mâine, miniştrii de Externe din statele membre se vor întâlni la Bruxelles cu ocazia celor 75 de ani de existenţă a alianţei.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

România se bucură de respect şi de influenţă în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, iar vocea ei este ascultată, este o voce care contează, afirmă secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană în cadrul unui scurt videoclip postat marţi pe pagina sa de Facebook.

"Acum 20 de ani, ca ministru de externe al României, am avut imensa onoare să particip la ridicarea drapelului ţării mele ca nou membru al Alianţei Nord-Atlantice", afirmă Geoană în videoclipul de aproape două minute, un montaj de imagini recente cu înaltul oficial al NATO şi de imagini mai vechi de la ceremonia de acum 20 de ani.

"Momentul aderării noastre la NATO poate fi considerat un moment comparabil cu cel al Marii Uniri. A reprezentat momentul revenirii noastre în Occident, a deschis uşa către aderarea la Uniunea Europeană şi visul înaintaşilor noştri de a vedea ţara noastră unită, sigură, independentă, revenind în matca noastră occidentală, se îndeplinea", adaugă Geoană.

El menţionează că România sărbătoreşte acest moment, la distanţă de o generaţie, într-un context geopolitic nefavorabil, "cu tensiune în Orientul Mijlociu, cu tensiuni la nivel global, cu multe multe provocări. Dar România este astăzi sigură, în cadrul celei mai puternice alianţe din istoria umanităţii".

De asemenea, Mircea Geoană apreciază că la NATO "chiar şi poziţia pe care o ocup eu la vârful Alianţei arată că aici România se bucură de respect, de influenţă". "Vocea noastră este ascultată, este o voce care contează, şi sunt convins că şi cei care vor veni după mine, şi cei care vor veni după noi ca generaţii, vor continua să ducă mai departe cu mândrie, cu respect, cu determinare, cu ambiţie, steagul românesc aici, la sediul NATO din Bruxelles", afirmă secretarul general adjunct al NATO în încheierea mesajului său. 

România, de 20 de ani de NATO

La 29 martie 2024, s-au împlinit 20 de ani de la depunerea de către guvernul României, la Washington, a instrumentului de ratificare a Protocolului de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord, moment în care România a devenit membru al NATO.

Participarea ţării noastre la activitatea NATO urmăreşte asigurarea securităţii şi apărării României şi a regiunii din care facem parte, precum şi întărirea NATO ca alianţă de apărare colectivă, arată siteul Delegaţiei Permanente a României la NATO, nato.mae.ro.

De-a lungul celor 20 de ani de apartenenţă la Alianţa Nord-Atlantică, România s-a implicat activ în operaţiile şi misiunile NATO. Contribuie la consolidarea unei posturi de descurajare şi apărare credibile a organizaţiei nord-atlantice pe Flancul Estic şi deţine postul de secretar general adjunct al NATO.

România a fost parte a eforturilor NATO în misiunea din Afganistan încă din anul 2002 şi până în 2021. Pe durata acestei perioade, peste 32.000 de militari români au participat la operaţiunile desfăşurate în Afganistan, într-un sistem de prezenţă desfăşurat prin rotaţie câte şase luni. Un număr de 27 de militari şi-au pierdut viaţa în Afganistan, iar alţi 227 au fost răniţi. "Misiunea Forţelor Armate ale României în Afganistan va rămâne în cărţile de istorie drept cea mai lungă, complexă şi importantă operaţie militară din afara teritoriului naţional de după cel de-Al Doilea Război Mondial", a declarat preşedintele Klaus Iohannis la ceremonia militară dedicată încheierii misiunii în Afganistan, în iulie 2021.

Pe lângă Misiunea Resolute Support din Afganistan, România s-a implicat în Misiunea KFOR, desfăşurată de NATO în Kosovo şi în Misiunea NMI, desfăşurată de Alianţa Nord-Atlantică în Irak, arată www.mae.ro.

Summitul NATO desfăşurat la Bucureşti, în perioada 2-4 aprilie 2008, a fost unul dintre cele mai importante evenimente internaţionale de politică externă organizate de România după 1990 şi totodată primul eveniment la nivel înalt din istoria Alianţei Nord-Atlantice care a fost organizat într-un stat din fostul bloc socialist. La Summit au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan. Pentru prima dată în istoria Alianţei, pe lângă reuniunile consacrate (Consiliul Nord-Atlantic, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, Comisia NATO-Ucraina şi Consiliul NATO-Rusia) s-a desfăşurat o reuniune în format extins a statelor şi organizaţiilor participante la operaţiunea Alianţei Nord-Atlantice în Afganistan. Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a participat la primul Summit al Consiliului NATO-Rusia de la crearea acestui Consiliu, în 2002, arată www.mae.ro.

Centrul de Excelenţă NATO în domeniul HUMINT (HCOE) din Oradea a fost acreditat şi activat ca organizaţie militară internaţională de Consiliul Nord-Atlantic la data de 29 iulie 2010. În primul deceniu de activitate, 1.400 de specialişti au fost pregătiţi în acest centru de excelenţă pentru misiuni în domeniul culegerii de informaţii din surse umane. În afară de specialişti din România, la Oradea lucrează experţi din opt ţări aliate: Cehia, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia, SUA, Turcia şi Ungaria. Datorită rezultatelor excelente obţinute de personalul său, Centrul de Excelenţă de la Oradea a devenit principalul furnizor de expertiză în domeniul HUMINT în cadrul serviciilor de informaţii militare din statele NATO, potrivit siteului Statului Major al Apărării, www.defense.ro.

La 1 decembrie 2015, ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc, împreună cu oficiali ai NATO au luat parte la ceremonia de activare a Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est (situat în Bucureşti), al cărui rol vizează consolidarea structurii de forţe aliate din zona Flancului Estic al organizaţiei. Decizia configurării acestor comandamente a fost luată în cadrul summitului NATO din Ţara Galilor din 2014 pentru a face faţă noilor provocări din mediul de securitate, atât în interiorul graniţelor Alianţei Nord-Atlantice cât şi afara acestora, conform http://www.mndse.ro.

De asemenea, în anul 2015 a fost înfiinţată pe teritoriul României structura multinaţională NATO Force Integration Unit (NFIU, în Bucureşti) în conformitate cu Planul de Reacţie Rapidă adoptat la summit-ul NATO din Ţara Galilor în 2014. Misiunea acestui comandament este de a coordona dislocarea rapidă a forţelor NATO cu un nivel de reacţie foarte ridicat aflate pe teritoriul României, potrivit www.nfiu.ro. În cooperare cu ţara gazdă, România, NFIU identifică nevoile logistice şi de transport ale forţelor astfel încât dislocarea în regiune să se poată desfăşura într-un timp foarte scurt, indică http://www.nfiu.ro. Inaugurarea comandamentului a avut loc la 2 iulie 2015, în prezenţa Secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, şi a preşedintelui României, Klaus Iohannis.

La 13 mai 2016, secretarul general al organizaţiei nord-atlantice Jens Stoltenberg a participat la inaugurarea Sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, judeţul Olt, alături de premierul Dacian Cioloş. Sistemul antirachetă de la Deveselu este "un exemplu de lucru în echipă la nivel transatlantic" şi "reprezintă o creştere semnificativă a capacităţii de apărare a Aliaţilor europeni împotriva rachetelor balistice din afara zonei euro-atlantice", a evidenţiat, cu acel prilej, Jens Stoltenberg.

Premierul Dacian Cioloş a subliniat rolul defensiv al sistemului, afirmând că respectă prevederile Cartei ONU şi este destinat exclusiv apărării legitime împotriva ameninţării cu rachete balistice. În 2023, a avut loc un proces de modernizare specific al scutului antirachetă de la Deveselu. România şi SUA au semnat, la 13 septembrie 2011, acordul privind amplasarea, pe teritoriul României, a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice. În baza acestui acord, a luat fiinţă Baza Militară 99 Deveselu, conform www.presamil.ro.

La 30 aprilie 2017, a fost înfiinţată, la Craiova, Brigada Multinaţională Sud-Est şi, în acelaşi an, la 15 iulie, a avut loc ceremonia de activare a comandamentului. Aflat sub controlul operaţional al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est, Comandamentul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est are misiunea de a fi în măsură să asigure comanda şi controlul unei operaţii NATO de tip Articol 5 - Apărare Colectivă, pentru a contribui în acest fel la consolidarea Flancului Sud-Estic al Alianţei Nord-Atlantice, la securitatea teritoriului şi populaţiei statelor membre, arată portalul www.defense.ro.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat la 17 iulie 2019 numirea diplomatului de carieră, fost ministru de Externe al României şi fost ambasador al României în SUA, şi politicianului român Mircea Geoană în funcţia de Secretar general adjunct al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Până la acel moment, diplomatul român de carieră Sorin Ducaru a deţinut, în perioada 2013-2017, cea mai înaltă funcţie în calitate de specialist în cadrul NATO, respectiv cea de Asistent al Secretarului general al NATO privind Ameninţările Emergente de Securitate. Mircea Geoană a preluat funcţia la 17 octombrie 2019, devenind cel de-al 17-lea Secretar general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice. În octombrie 2021, mandatul lui Mircea Geoană a fost extins cu doi ani, iar în martie 2023, cu încă un an, până în octombrie 2024.

La 23 iulie 2020, a avut loc ceremonia de înfiinţare a Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est (MNC-SE) în Centrul Naţional de Instruire Întrunită (CNIÎ) "Getica" din localitatea Cincu, judeţul Braşov, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, a ministrului Apărării Naţionale, Nicolae-Ionel Ciucă, şi a şefului Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu. Comandamentul a fost înfiinţat, prin Hotărâre a Parlamentului, în Garnizoana Sibiu, cu dislocare temporară în Garnizoana Bucureşti, în anumite condiţii. Are statut de comandament militar internaţional, subordonat pe linie de comandă unui comandament aliat în afara structurii naţionale de comandă şi control, iar dislocarea în misiuni din afara teritoriului statului român se va pune în aplicare la ordinul structurilor militare de comandă şi control ale NATO. La 23 octombrie 2023, a avut loc ceremonia pentru declararea operaţionalizării complete a Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est din Sibiu.

În prima zi a lunii mai 2022, s-a constituit Grupul de luptă al NATO (Battle Group Forward Presence, pe scurt BGFP) din România, prin transformarea elementelor multinaţionale aliate din cadrul Forţei de Răspuns a NATO dislocate în ţara noastră. La propunerea Franţei de a prelua rolul de naţiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance (Spearhead) al Forţei cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat al NATO (VJTF), formează Grupul de luptă al NATO pe teritoriul naţional. Forţele principale ale grupului de luptă se află la Centrul Naţional de Instruire Întrunită de la Cincu. BGFP contribuie la creşterea cooperării militare a României cu Franţa şi, implicit, la consolidarea securităţii spaţiului euro-atlantic pe Flancul Estic. Cooperarea cu partenerii strategici şi existenţa pe teritoriul naţional a unor structuri de luptă relevante contribuie la creşterea capacităţii de apărare şi descurajare în contextul războiului din Ucraina, arată www.mapn.ro.

Începând cu anul 2014, la Baza Aeriană 57 "Mihail Kogălniceanu", judeţul Constanţa, se desfăşoară misiuni de Poliţie Aeriană Întărită (Enhanced Air Policing), sub comandă NATO, pentru apărarea spaţiului aerian naţional. Acestea sunt puse în aplicare de Forţele Aeriene Române, alături de partenerii NATO. La Mihail Kogălniceanu, separat de baza aeriană, se află cea mai mare bază militară americană din România.

Baza 71 Aeriană "General Emanoil Ionescu" de la Câmpia Turzii este un punct important al exerciţiilor aeriene comune cu SUA şi în cadrul NATO. Baza a fost înfiinţată la 1 iunie 2002, în urma unui program de reorganizare a Armatei României.

La 16 februarie 2024, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a subliniat faptul că ministerul pe care îl conduce acordă o atenţie deosebită programelor de modernizare pentru bazele în care sunt dislocate trupe Aliate şi ale Statelor Unite. Astfel, proiectul de modernizare a Bazei 57 "Mihail Kogălniceanu", cu o valoare totală de aproximativ 12 miliarde de lei (fără TVA), vizează consolidarea infrastructurii aeriene, inclusiv piste de decolare-aterizare, facilităţi administrative şi sociale, zone de depozitare, precum şi mentenanţa aeronavelor şi se desfăşoară în colaborare cu Brigada 101 Aeropurtată a SUA. De asemenea, au fost amintite proiectele aflate în desfăşurare pentru extinderea Bazei 71 Aeriene "General Emanoil Ionescu", Câmpia Turzii, în valoare totală de aproape 1,7 miliarde lei (fără TVA), esenţiale pentru creşterea sinergiei şi a nivelului de interoperabilitate în cadrul activităţilor operaţionale ale militarilor români şi americani.

La 13 noiembrie 2023, ministrul Angel Tîlvăr şi omologul său din Regatul Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren, au inaugurat Centrul European de Instruire F-16 din România, care va funcţiona la Baza Aeriană 86 Feteşti. Acest proiect, primul la nivel european, reprezintă o bornă importantă pentru cooperarea româno-olandeză şi pentru evidenţierea concretă a solidarităţii aliate.

În cei 20 de ani de la aderarea României, "numărul crizelor internaţionale de securitate s-a înmulţit semnificativ, culminând cu războiul de agresiune ilegal, ilegitim şi neprovocat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei", a subliniat preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis de Administraţia Prezidenţială cu prilejul celebrării a 20 de ani de la aderarea României la NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că aniversarea marchează şi "rolul important pe care România l-a avut în consolidarea securităţii şi în promovarea stabilităţii ca membru al NATO". "Ţara noastră a demonstrat că este un partener esenţial în dezvoltarea eforturilor de descurajare şi apărare ale Alianţei pe Flancul Estic, inclusiv prin operaţionalizarea scutului antirachetă de la Deveselu şi prin întărirea, alături de aliaţii din NATO, a securităţii la Marea Neagră", a mai spus preşedintele Klaus Iohannis, completând prin a spune că România şi-a dovedit "statutul de important furnizor de securitate la nivel regional şi euroatlantic, contribuind la un număr semnificativ de misiuni şi operaţiuni NATO".