Românii fug în masă de vaccinul AstraZeneca, deși experții europeni nu recomandă oprirea imunizării. De la ce a pornit controversa privind apariția trombozei

După două luni de controverse în jurul vaccinului AstraZeneca, avem, în sfârşit, o concluzie. Există o posibilă legătură între serul britanic şi formarea cheagurilor de sânge. Este anunţul făcut de oficialii Agenţiei Medicamentului, care nu sistat însă imunizarea. Miniştrii Sănătăţii din Uniunea Europeană discută în această seară dacă vor lua alte măsuri.

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

• Astăzi, în multe centre AstraZeneca din ţară au fost mai mulţi angajaţi decât persoane venite la vaccinare

Emer Cooke, director AEM: Cazurile de tromboză raportate ca urmare a vaccinării cu serul AstraZeneca ar trebui listate ca posibile efecte secundare ale vaccinului.

E anunţul Agenţiei Europene a Medicamentului care dă fiori celor vaccinaţi cu AstraZeneca. Prospectul va fi modificat.

Care sunt simptomele trombozei

Persoanele vaccinate trebuie să ia legătura imediat cu un medic dacă au dificultăți de respirație, dureri toracice, tumefiere a picioarelor, dureri abdominale persistente. Nu trebuie neglijate nici simptomele neurologice: durere de cap severă sau vedere încețoșată. Deasemenea, dacă apar vânătăi în afara locului de administrare a vaccinului, trebuie sunat de urgenţă la 112. Toate acestea ar putea fi simptomele unei tromboze. 

Horia Bumbea, medic primar hematologie, Spitalul Universitar: Reprezintă o complicaţie care apare în vasul de sânge. Dacă acest dop, acest cheag, apare pe vasele coronariene care alimentează inima cu sânge, atunci este ceea ce numim infarct miocardic. Dacă apare în vasele cerebrale, la fel, apare un accident cerebral care de multe ori poate să fie fatal.

Este un risc asupra căruia Agenţia Naţională a Medicamentului a atras atenţia acum două săptămâni. Tot astăzi, Marea Britanie a anunţat că persoanele care au între 18 şi 29 de ani vor putea să se vaccineze cu alt ser în afara AstraZeneca. Iar cine a primit prima doză nu va face rapelul cu acest vaccin dacă le-au apărut tromboze. 

România tocmai începuse imunizarea în cabinetele medicilor de familie

Anunţul autorităţilor referitor la vaccinul AstraZeneca a venit chiar în ziua în care în România a început imunizarea cu acest ser în cabinetele medicilor de familie. 

Mihai Iacob, medic de familie: Pentru precauţia noastră vom evita totuşi pacienţii care au riscuri tromboembolice de tipul tromboflebitei, fibrilaţiei arteriale cronice, insuficienţei cardiace.

Câte 20 de persoane pe zi vor vaccina cu AstraZeneca 50 de doctori din Timiş.

Dominic Fritz, primarul Timişoarei: Medicii primesc pe de o parte bani de la Casa de Asiguări, 30 de lei, plus am suplimentat această sumă cu o sponsorizare, încă 40 de lei.

În alt centru de vaccinare din Timişoara, în schimb, mulţi oameni nu s-au prezentat la programare. Erau pregătite peste 300 de doze de AstraZeneca, dar cabinetele erau goale. Doar trei oameni au venit să se vaccineze până la ora 14.30. 

Reporter: Înainte câte persoane se vaccinau zilnic la dumneavoastră?

Ştefan Stănciugelu, coordonator centru de vaccinare: O medie de 300 de persoane zilnic. Acum, către 10, 15 maxim.

La Rădăuţi, un centru de vaccinare AstraZeneca a fost închis trei zile din aceleaşi motive. Ieri, la centrul de vaccinare de la Rădăuţi, erau programate doar două persoane, pentru astăzi, trei. Pentru ziua de mâine, nouă, iar pentru ziua de vineri, erau programate doar 13 persoane. Aşa că toţi oamenii au fost reprogramaţi vineri, când ar urma să se redeschidă centrul. 

Matei Dumitru, şef centru de vaccinare Rădăuţi: Desfacerea dozelor şi nefolosirea lor va duce la expirare.

Sunt peste 70.000 de mii de locuri disponibile în centrele AstraZeneca din întreaga ţară. Peste 12.000, în Timiş, 6.000, în Cluj şi 5.800 în Braşov. Asta la numai o zi distanţă când cu greu găseai judeţe în care să te vaccinezi cu serul britanic. 

Eu am anulat programarea pentru AstraZeneca şi am făcut Pfizer. Eu am predispoziţie pentru a face tromboze.

Eu am rapelul în patru mai şi câteva semne de întrebare având un fond genetic cu probleme venoase. Putem face rapel cu alt vaccin?

Nu voi face rapelul. La prima doză m-am simţit foarte rău. 

Germania ia în calcul să le facă rapelul cu un vaccin pe bază de ARN Mesager celor sub 60 de ani imunizaţi cu AstraZeneca.  

Valeriu Gheorghiță, coordonator campanie de vaccinare: Este prematur să luăm niste decizii. Ne-am fi aşteptat ca o persoană care ar fi dezvoltat aceste evenimente să le facă de la prima doză.

Filmul controversei legate de vaccinul AstraZeneca

De la punerea pe piaţă, vaccinul AstraZeneca a fost extrem de controversat

1. Mai întâi, s-a schimbat perioada la care se administrează rapelul. A doua doză era iniţial recomandată după opt săptămâni, dar apoi s-a trecut la trei luni de la prima injectare. La noi, se administrează la 8 săptămâni. 

2. A doua modificare se referă la vârsta celor care pot primi acest vaccin. Pentru că nu erau date suficiente despre eficacitatea serului pentru persoanele peste 55 de ani, iniţial, s-a decis ca în România să fie administrat celor între 18 şi 55 de ani. Apoi, limita de vârstă a fost ridicată. Nici Germania, Franţa sau Austria nu l-au recomandat celor peste 65 de ani. Acum, însă autorităţile de la Berlin imunizează doar persoanele peste 60 de ani iar de la Paris, peste 55. 

3. Cea mai mare îngrijorare e legată de apariţia unor probleme de coagulare după vaccinare. După ce mai mulţi oameni au avut astfel de reacţii adverse iar unii au murit, la jumătatea lui martie mai multe loturi au fost interzise dar apoi, s-a reluat imunizarea. 

Atunci, 3.000 de români au renunţat la programare în 24 de ore. Acum, am ajuns la peste 300.000.

Ştefan Dascălu, cercetător la Universitatea Oxford: Nu reprezintă niciun motiv de îngrijorare tocmai pentru că vaccinarea deja a zeci de milioane de oameni nu a demonstrat o incidenţă anormală a unor astfel de cazuri. E un număr extrem de mic de cazuri. Riscul asociat bolii şi complicaţiile severe cauzate de boală este mult mai mare.  

Pe listele de aşteptare pentru AstraZeneca sunt acum mai puţin de 13.000 de români. În timp ce pentru Moderna s-au înscris de trei ori mai mulţi, iar pentru Pfizer aproape 700.000. 

Klaus Iohannis, preşedintele României: Imunizarea populaţiei prin vaccinare rămâne singurul instrument viabil de a opri pandemia.

Autorităţile dau asigurări că avem suficiente doze de Pfizer şi Moderna să atingem pragul de 70% din populaţie vaccinată în cazul în care se va sista imunizarea cu AstraZeneca.